19.4 C
București
miercuri, 29 iunie 2022
AcasăSportProtestatarii, amenințați cu închisoarea. Primul pas spre dictatură

Protestatarii, amenințați cu închisoarea. Primul pas spre dictatură

Sfidarea Constituției, cea a electoratului și a partenerilor internaționali nu mai sunt îndeajuns pentru premierul Ponta în bătălia încrâncenată pentru conservarea funcției. Ultima „inovație“, pusă în scenă cu ajutorul vărului prin alianță de la Ministerul Justiției? Amenințarea cu plângeri penale și ani de închisoare pentru opoziție și oamenii care i-ar putea cere demisia în stradă.

La trei zile după ce au fost formulate împotriva sa grave acuzații de corupție, în dosarul prietenului Dan Șova, premierul Victor Ponta a ratat ieri, din nou, ocazia să-și depună demisia. S-a prezentat, în schimb, în Parlament și la Palatul Cotroceni, la braț cu liderii UNPR, PC și PLR, pentru a arăta că toată puterea este strâns unită în jurul lui, că nu are nici cea mai mică emoție față de votul din plenul de azi al Camerei Deputaților (va fi dezbătută și votată cererea DNA pentru trei din cele 22 de infracțiuni de comiterea cărora este suspectat).

Și, pentru că tot nu-l poate clinti nimeni din scaunul de premier, Ponta și-a permis ieri un demers de care nu l-a putut acuza el însuși pe „dictatorul“ Traian Băsescu, atunci când mitingurile USL umpleau străzile: a trecut la amenințări fățișe la adresa opoziției și a oamenilor care i-ar putea cere demisia.

Intimidare sub semnătura ministrului Justiției

Intoxicarea de zilele trecute, cum că opoziția ar folosi justiția (adică, dosarul instrumentat de DNA) pentru a schimba Guvernul și majoritatea parlamentară, a fost dusă, ieri, de Ponta și apropiații săi la un alt nivel. Unul infinit mai periculos pentru democrația românească: PNL organizează „manifestări politice ilegale“ pentru a împiedica Guvernul să-și exercite puterea. Raționamentul halucinant aparține chiar ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, și este însoțit și de o amenințare: astfel de demersuri pot atrage răspunderea penală.

Iată ce spune vărul prin alianță al lui Victor Ponta, printr-o declarație de presă transmisă pe canalele PSD, dar semnată în calitate de șef al MJ: „Ca ministru al Justiţiei mi se pare inadmisibil şi contrar practicilor democratice constituţionale ca PNL să folosească un act de procedură al unui procuror pentru a cere demiterea unui guvern legitim şi a crea instabilitate politică majoră. Este împotriva tuturor angajamentelor asumate de România cu partenerii săi europeni şi transatlantici ca PNL să folosească justiţia pentru a-şi rezolva incapacitatea de a convinge populaţia şi membrii Parlamentului cu un program politic solid, coerent care să ajute România şi nicidecum să o întoarcă acolo unde se afla în anii 2009-2011“. Finalul declarației este și mai năucitor: „Atrag to­todată atenţia liderilor PNL că organizarea de manifestări politice ilegale în scopul împiedicării exercitării puterii de către Parlament sau Guvern poate atrage răspunderea penală“.

Pentru a înțelege și mai bine mesajul ministrului Justiției, să vedem ce a spus și Ponta, tot ieri, în ședința Comitetului Executiv al PSD: „Fac un apel la ultimul dram de minte pe care sper că îl mai au Blaga şi Gorghiu să înţeleagă că nu poţi da foc unei ţări şi că ne vom adresa procurorului general cu sesizare penală pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de articolul 397 aliniat 2 din Codul Penal, iar procurorul general, conform procedurii, ca şi la mine, îi declară suspecţi şi îi cercetează“.

Tot premierul acuzat de fapte de corupție a arătat, în fața colegilor din PSD și a liderilor UNPR, PC și PLR, că social-democrații pot „aduce“ de zece ori mai mulți „protestatari“ decât opoziția. „Am înțeles că ei aduc 1.000 de oameni, noi putem aduce 10.000. Dacă ei pot să aducă 10.000, noi putem aduce 100.000, dar cred că este cea mai mare greșeală pe care poate să o facă România în acest moment“, a precizat Ponta. Să vedem și ce prevede articolul invocat de premier: „Întreprinderea de acțiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârșite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea națională, se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi“. Cu alte cuvinte, aviz celor care s-ar putea simți tentați să iasă în stradă pentru a cere demisia lui Ponta.

Scutul parlamentar, pregătit pentru astăzi

Între tergiversare și încheierea cât mai repede a poveștii dosarului de corupție al lui Ponta, PSD a ales calea urgentării procedurii parlamentare, astfel încât cererea DNA privind începerea urmăririi penale pentru cele trei infracțiuni de conflict de interese să fie tranșată înainte de moțiunea de cenzură. Prin urmare, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a dezbătut, ieri, pe repede-înainte dosarul (de fapt, majoritatea membrilor nici nu l-au citit) și a aprobat un raport de respingere a solicitării procurorilor (18 aleși au fost „împotriva“ cererii DNA, șapte au fost de acord cu ea și unul s-a abținut).

Decizia finală aparține astăzi plenului, dar deznodământul este mai mult decât previzibil, luând în considerare poza de grup pe care au făcut-o ieri, la CEx al PSD, liderii PSD, UNPR, PC și PLR. După cum a declarat chiar Ponta, social-democrații și partenerii lor de guvernare au decis în unanimitate ca actualul Guvern să-și continue activitatea.  Mai mult, pe lângă „argumentul“ crizei politice care s-ar crea dacă și-ar da demisia Ponta, liderii partidelor la putere au preluat din mers teoria expusă duminică, pe propriul blog, de ex-premierul Adrian Năstase (condamnat de două ori tot pentru fapte de corupție): de pe urma scandalului ar beneficia Rusia sau vreun alt „dușman al țării“.

„O criză politică acum – instabilitate luni de zile, ceartă în Parlament, alegeri anticipate – vă spun cine are de câştigat: nu România, poate că are de câştigat Rusia sau poate că are de câştigat vreun duşman al României, ca în această perioadă să stăm să ne luptăm între noi în loc să facem ceea ce făceam foarte bine până acum, şi anume creştere economică, proiecte importante, strategice“, a susținut Ponta după votul covârșitor din Comisia
juridică. 

Reacții. „Declarație de țară africană“

Întrebat despre afirmațiile de ieri ale premierului și ale ministrului Justiției, Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice, a precizat, pentru „România liberă“: „Declarație de țară africană, de Mugabe al Zimbabwe. Să înțelegem: domnii Ponta și Cazanciuc doresc să bage la pușcărie pe oricine vrea să iasă în stradă și să strige «Jos Ponta!»? Ar trebui ca declarațiile să fie traduse în engleză și trimise tuturor cancelariilor“. Potrivit lui Moraru, dacă se pune problema împiedicării protestelor, este vorba de încălcarea unui drept constituțional. „Nu-i împiedică nimeni să-și exercite puterea în timp ce sub ferestrele lor li se strigă «Demisia!», a mai precizat directorul adjunct al IPP.

La rândul său, Laura Ștefan, coordonatorul activităților anticorupție pentru Expert Forum, ne-a declarat că s-ar impune o intervenție a CSM pe acest subiect, ca să explice cum se fac dosarele și că parchetele își văd de activitate indiferent de lupta politică. „Domnul Ponta e liber să depună orice plângere dorește, dar ca premierul în funcție să amenințe opoziția cu plângeri penale nu e firesc. Mi se pare periculos nivelul la care s-a ajuns în această luptă politică“, a precizat Laura Ștefan.

Poziția PNL: „Atât știe partidul lui Iliescu, Năstase și Ponta“

Ca urmare a declarațiilor lui Victor Ponta și Robert Cazanciuc, reprezentanții PNL au precizat că liberalii nu sunt impresionați „deloc“ de amenințările cu plângeri penale, pușcărie și noi mineriade. „Atât știe să facă partidul lui Iliescu, Năstase și Ponta, din 1990 încoace: mineriade, contrademonstrații, instigare la ură, dispreț față de cetățeni și legi. Nimic nu ne poate opri să luptăm pentru dreptul la vot și pentru dreptul românilor de a protesta, pentru egalitate în fața legii. Nimic nu ne poate convinge că un premier cu o urmărire penală nu este altceva decât o rușine pentru România“, a declarat co-președintele PNL Alina Gorghiu.

”Organizarea de manifestări politice ilegale în scopul împiedicării exercitării puterii de către Parlament sau Guvern poate atrage răspunderea penală.“-Robert Cazanciuc, ministrul Justiției

Bătălia pentru moțiune: PNL caută voturi, PSD forțează procedurile

Social-democrații au, în acest moment, o majoritate largă în Parlament, iar cheia schimbării situației se află la UNPR. Partidul condus de Gabriel Oprea susține, oficial, Guvernul Ponta, dar nu este exclus ca UNPR să joace la două capete.

Moțiunea de cenzură depusă de PNL este semnată de 183 de parlamentari și ar urma să fie supusă votului plenului reunit de vineri. Moțiunea este semnată de parlamentarii liberali și de cei din PSRO, formațiunea lui Mircea Geoană. Pentru debarcarea Guvernului Ponta, liberalii ar avea nevoie de 278 de voturi. Moțiunea de cenzură are drept teme blocarea de către PSD a legii pentru votul prin corespondență și refuzul guvernului Ponta de a organiza alegeri parțiale parlamentare și locale. PNL speră să își maximizeze  suportul parlamentar, în contextul acuzațiilor procurorilor la adresa lui Victor Ponta.

Liderii PNL s-au arătat încrezători în ceea ce privește eventualitatea obținerii sprijinului UDMR, formațiune care are 25 de parlamentari. Totuși, liberalii au recunoscut că susținerea UDMR nu este o certitudine, mai ales că în ultimele luni, în ciuda faptului că sunt oficial în opoziție, parlamentarii Uniunii au colaborat strâns cu social-democrații în Legislativ. Mai mult, PSD a pus umărul la salvarea lui Laszlo Borbely de urmărirea penală. Oricum, chiar dacă negocierile cu UDMR din zilele următoare ar fi încununate de succes, nu s-ar forma o masă critică pentru schimbarea Executivului.

Împreună cu UDMR, cu deputații din grupul democrat-popular și eventual cu ajutorul independenților, PNL ar avea în jur de 235 de voturi.

Din acest motiv, reușita planurilor liberale depinde de UNPR, partid care are 54 de parlamentari. Gabriel Oprea a participat, ieri, la ședința Comitetului Executiv al PSD și a dat asigurări că senatorii și deputații UNPR vor vota împotriva moțiunii de cenzură. „Îl susțin total  pe Victor Ponta. Vă rog să vă bazați pe mine. Mă simt ca acasă în PSD”, a afirmat Gabriel Oprea, potrivit unor surse din PSD. Însă, la câteva ore după ce a dat aceste asigurări, au apărut informații potrivit cărora Oprea a avut o întâlnire privată cu președintele Iohannis, care a precedat consultările pe Strategia Națională de Apărare.

În cursul zilei de ieri au circulat zvonuri potrivit cărora Gabriel Oprea ar urma să fie numit premier în locul lui Ponta, cu păstrarea actualei majorități parlamentare.

Varianta a fost, însă, infirmată, la nivel oficial,  de toate taberele implicate: coaliția majoritară îl susține în continuare pe Victor Ponta, iar liberalii au propriul candidat în persoana lui Cătălin Predoiu. În aceste condiții, o eventuală contraofertă a PNL pentru UNPR se poate referi, mai degrabă, la posturile din viitorul Guvern.

Pentru liberali, alternativa ar fi să atragă în mod individual parlamentari nemulțumiți din coaliția de guvernare. Social-democrații nu sunt 100% siguri pe majoritatea largă pe care o au în Legislativ și au dovedit acest lucru prin programarea moțiunii de cenzură pentru ziua de vineri, când, de obicei, nu este zi de plen, mizând pe faptul că unii parlamentari nu vor fi prezenți. Absenteismul îi dezavantajează pe cei care depun o moțiune de cenzură, pentru că ei sunt cei care trebuie să strângă voturile pentru demiterea Executivului. Pentru a-și atinge acest obiectiv, majoritatea PSD din conducerea Parlamentului a interpretat în interes propriu o prevedere constituțională, potrivit căreia moțiunea de cenzură se dezbate după trei zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere. Potrivit interpretării PSD, acest termen ar fi unul minimal – adică moțiunea nu ar trebui discutată mai devreme de trei zile. Cu toate că moțiunea de cenzură a fost prezentată ieri, PSD a respins propunerea PNL ca votul să fie programat pentru joi, pentru a se respecta prevederea privind cele trei zile.

„Noi am solicitat, dacă tot se citește astăzi moțiunea, să fie dezbaterea și votul la motiune joi, așa cum a fost procedura. A trecut propunerea majorității. Nu mă nemulțumește. În ceea ce ne privește, noi vom fi mobilizați. Chiar dacă ar fi pus moțiunea de cenzură duminica, tot mobilizați am fi fost”, a comentat liderul de­putaților PNL, Ludovic Orban. 

Prim-vicepre­ședintele PNL Mihai Răzvan Ungureanu a anunțat, ieri, că o delegație a conducerii partidului se va întâlni, astăzi, cu o parte din ambasadorii acreditați la București, pentru a detalia motivele și conținutul moțiunii de cenzură a PNL.

 

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Ultimul segment de tablier metalic al podului de peste Dunăre de la Brăila a fost montat marți

Ultimul segment de tablier metalic al podului de peste Dunăre, de la Brăila, care va face legătura dintre sudul Moldovei, nordul Munteniei şi Tulcea...

OUG ce prevede reducerea prețului la carburanți va fi joi pe agenda Guvernului

Proiectul de ordonanţă de urgenţă(OUG) privind reducerea prețului la carburanți va intra pe agenda şedinţei de joi a Guvernului după parcurgerea circuitului de avizare,...
00:01:21

Suedia, Turcia și Finlanda semnează un memorandum la summitul NATO

Suedia, Turcia și Finlanda au semnat un memorandum care abordează preocupările Turciei, deschizând calea pentru aderarea la NATO a celor două țări nordice, la...
Ultima oră
Pe aceeași temă