Realizat sub coordonarea secretarului general al Guvernului, Radu Stroe, si a Departamentului pentru Securitate Nationala din subordinea primului ministru, proiectul Legii Sigurantei Nationale loveste, de fapt, in cele patru initiative elaborate de Presedintie. Daca ar fi adoptata in forma prezentata de Guvern, aceasta lege i-ar pune la picioare premierului doua servicii speciale Ð STS si SPP. Mai mult, seful Executivului ar capata puteri decizionale mult mai mari in sistemul de securitate nationala, puteri egale cu ale presedintelui tarii.
Tariceanu isi aroga drepturi egale cu Basescu in ce priveste organizarea si coordonarea structurilor din domeniul securitatii nationale. Lucrurile nu se opresc insa aici.
Inca doua servicii secrete la Guvern
Prin acelasi proiect al Legii Securitatii Nationale, Calin Popescu Tariceanu intentioneaza sa treaca in subordinea sa doua servicii speciale cu atributii si in obtinerea de informatii: Serviciul de Protectie si Paza (SPP) si Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS). Acestea si-ar pierde independenta si ar deveni structuri guvernamentale. Articolul 12 din proiect propune transformarea SPP intr-o structura departamentala in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor (MAI, structura) ce ar urma sa fie condusa de un director cu rang de secretar de stat. O soarta similara a fost pregatita si pentru STS. Acest serviciu ar urma sa devina o structura in cadrul Ministerului si Tehnologiei Informatiilor si sa-si schimbe denumirea in Directia de Telecomunicatii Speciale. Conducerea noii DTS ar fi asigurata tot de un director cu rang de secretar de stat. Pana in prezent Guvernul putea controla doar doua servicii secrete: Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) din cadrul MAI si Directia Generala de Informatii a Armatei (DGIA) din MApN.
Proiectul de lege realizat de Guvern nu numai ca ii ofera premierului puteri sporite, dar in acelasi timp i le submineaza pe cele ale presedintelui. Creata la nivelul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) ca institutie cu rol de sintetizare a informatiilor obtinute de serviciile secrete, Comunitatea Nationala de Informatii (CNI) ar urma sa fie supusa controlului parlamentar. Conform articolului 15, litera f din proiect, la nivelul Parlamentului ar urma sa se infiinteze o comisie speciala permanenta de control al activitatii CNI. Cum in prezent CNI raspunde doar in fata CSAT, unde seful statului detine rolul de presedinte, infiintarea unei comisii parlamentare de control vine sa limiteze puterile prezidentiale.
In fine, cum proiectul a fost realizat in „curtea” sa, Tariceanu a avut grija sa fie nominalizat la articolul privind „Destinatarii informatiilor de securitate”, unde premierul este pe locul doi, dupa presedinte. Surprinzator insa, CNI nu a fost deloc nominalizata ca beneficiara informatiilor de securitate. In schimb, se prevede ca pot primi informari nu doar ministrii si secretarii de stat, ci si directorii de departamente din cadrul Guvernului daca sunt implicati intr-o „situatie ce necesita informatia de securitate”.
Noua ministri vinovati…
Desi purtatorul de cuvant al Gu-vernului, Oana Marinescu, a declarat ca premierul Tariceanu a examinat cele patru proiecte de legi primite de la Cotroceni, urmand ca in perioada urmatoare acestea sa fie trimise spre adoptare Parlamentului, secretarul general al Executivului, Radu Stroe, a oferit o alta varianta. De fapt, potrivit lui Stroe, Guvernul nici macar nu intentioneaza sa promoveze proiectele de lege ale Administratiei Prezidentiale. „Pachetele de legi de la Cotroceni nu indeplinesc conditiile si criteriile pentru ca Guvernul sa le ia in considerare. Nici in integralitate, nici in mica masura”, a declarat Stroe la finalul dezbaterilor organizate miercuri pe tema legislatiei privind securitatea nationala. In aceste conditii, in care Executivul nu doreste de fapt sa discute proiectele primite de la Cotroceni, sunt oarecum nejustificate reprosurile aduse de purtatorul de cuvant al Guvernului, Oana Marinescu, celor noua ministri care nu au prezentat nici pana acum observatiile lor asupra acestor initiative. Asta deoarece nu este sigur ca, in conditiile in care ar fi primit aceste observatii, Tariceanu ar fi si acceptat sa inainteze legile in discutie spre adoptare. Potrivit Oanei Marinescu, cei noua ministri care nu au trimis amendamente sunt Monica Macovei, Marko Bela, Szolt Nagy, Mihai Voicu, Bogdan Pascu, Iulius Winkler, Laszlo Borbely si Cristian David.
…insa patru-s fara vina
Ministrul Transporturilor, democratul Radu Berceanu, considera ca, dimpotriva, de la nivelul premierului se intarzie adoptarea legilor securitatii. Asta deoarece prin aparitia proiectului de Lege a Securitatii Nationale, elaborat de secretariatul general al Guvernului si de consilierii primului ministru, lucrurile se complica si mai mult. „Nu mai ajungem la mal, pentru ca asa mai avem o lege pe care trebuie sa o discutam”, a declarat Berceanu, care considera ca nu ar fi prea mult de adaugat fata de actuala lege a sigurantei nationale. Radu Berceanu le-a luat apararea colegilor de partid din Guvern si a declarat ca ministrii PD au trimis recomandarile de modificare a celor patru legi privind siguranta nationala venite de la Presedintie. Potrivit lui Berceanu, singurul ministru care nu a trimis propuneri, Monica Macovei, a procedat astfel deoarece „Ministerul Justitiei nu trebuie sa faca, ci sa primeasca propuneri”. In plus, la nivelul Ministerului Justitiei condus de Macovei s-a realizat deja o analiza a legislatiei in domeniul sigurantei nationale din mai multe state, analiza ce poate sta la baza unei comparatii”.
