Ca sa nu lase loc interpretarilor, judecatorii explica de ce au folosit expresia "nu a incalcat grav" Constitutia.
Presedintele Romaniei este chiar obligat de legea fundamentala sa aiba rol activ, se afirma in motivatia trimisa Parlamentului.
Au fost respinse toate capetele de acuzare ale coalitiei antiprezidentiale.
traian basescu nu a comis fapte grave de incalcare a Constitutiei – afirma judecatorii Curtii Constitutionale in motivarea trimisa Parlamentului. Presedintele tarii poate participa la orice sedinta de Guvern, poate cere demisia premierului si a sefilor serviciilor secrete, poate cere redeschiderea unor dosare, poate exprima opinii de politica interna si externa si poate pastra legaturile cu orice partid, potrivit Constitutiei, au spus judecatorii, invocand articole ale Constitutiei.
Judecatorii Curtii au demolat, rand pe rand, capetele de acuzare ale PSD la adresa lui Traian Basescu. Curtea Constitutionala considera ca presedintele Romaniei are libertatea sa participe la orice sedinta de guvern. Atributia presedintelui tarii de a participa la sedintele Executivului nu modifica raportul de drept constitutional dintre presedinte si Guvern.
Curtea nu a acceptat nici acuzatiile PSD referitoare la influentarea justitiei. si aceasta pentru ca "prerogativele constitutionale si legitimitatea conferite de electorat ii impun presedintelui Romaniei sa aiba rol activ, prezenta sa in viata politica neputand fi rezumata la un exercitiu simbolic si protocolar". Judecatorii CCR subliniaza ca functiile prin care presedintele garanteaza si vegheaza la buna functionare a institutiilor statului implica observarea atenta a existentei si functionarii statului, "supravegherea vigilenta a modului in care actioneaza actorii vietii publice, autoritatile publice". De altfel, judecatorii Curtii au ajuns la concluzia ca "nici pronosticul formulat de domnul Traian Basescu cu privire la persoana care avea sa fie aleasa in functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii nu poate fi retinut ca o incalcare a independentei Justitiei, caci actul de decizie, adica alegerea, nu a apartinut presedintelui Romaniei, ci membrilor Consiliului".
Presedintele s-a aflat in cadrul constitutional si in cazul relatiilor cu PD. Judecatorii Curtii spun ca, potrivit legii fundamentale, seful statului "nu poate fi membru al unui partid politic, dar nu i se interzice sa pastreze legaturi cu partidul care l-a sustinut in alegeri sau cu alte partide politice".
Presedintele Traian Basescu nu a incalcat Constitutia nici in cazul ALRO, nici in cazul solicitarii adresate ministrului Radu Berceanu pentru ca investitorii romani sa castige contracte pentru autostrazi. Despre rezolutia trimisa lui Codrut seres se afirma ca "este evident neprotocolara, ironica si critica la adresa destinatarului, dar nu poate fi interpretata ca o interventie de favorizare a firmei petente".
PSD l-a mai acuzat pe Traian Basescu ca a incalcat dispozitiile constitutionale privind rolul Parlamentului solicitand revocarea presedintilor celor doua Camere, dar si prin solicitarea demisiei primului ministru. Magistratii Curtii sustin ca "este vorba de exprimarea unor opinii si preferinte politice ale domnului Traian Basescu, si nu acte de decizie, iar actele juridice adoptate la initiativa acestuia – cum este cazul modificarii de catre cele doua Camere ale Parlamentului a Regulamentului acestora – nu-i sunt imputabile presedintelui, intrucat constituie acte de vointa ale autoritatilor competente sa le adopte".
seful statului nu a incalcat Constitutia nici in momentul demisiei sefilor serviciilor secrete: "Demisia celor in cauza a fost acceptata de autoritatea competenta, si anume Parlamentul Romaniei. Curtea constata, de asemenea, ca, in calitate de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a tarii si tinand seama de atributiile sale constitutionale in domeniul apararii, presedintele Romaniei este indreptatit sa solicite schimbarea directorilor serviciilor de informatii atunci cand considera ca aceasta masura este necesara".
"Fapte grave"
Judecatorii Curtii au explicat ca legea fundamentala este cea care prevede ca "presedintele poate fi suspendat din functie in cazul savarsirii unor fapte grave". Avand in vedere ca textul constitutional nu defineste insa notiunea de "fapte grave", judecatorii au stabilit mai intai care este intelesul acestei notiuni. Ei au apreciat ca pot fi considerate fapte grave de incalcare a Constitutiei actele de decizie sau sustragerea de la indeplinirea unor hotarari obligatorii prin care presedintele ar impiedica functionarea autoritatilor publice, ar suprima sau ar restrange drepturile cetatenilor, ar tulbura ordinea constitutionala ori ar urmari schimbarea ordinii constitutionale, sau alte fapte de aceeasi natura care ar avea sau ar putea avea efecte similare".
Criticile au fost pastrate pentru finalul materialului, in care se arata "dezacordul Curtii Constitutionale cu formularea de acuzatii, etichetari jignitoare si insulte la adresa exponentilor autoritatilor publice in legatura cu activitatea desfasurata de ei".
