-2.2 C
București
miercuri, 19 ianuarie 2022
AcasăSportParlament 2012-2016: Protecție pentru infractori, pensii speciale și cadouri pentru bugetari. Legislatura...

Parlament 2012-2016: Protecție pentru infractori, pensii speciale și cadouri pentru bugetari. Legislatura dominată de USL a fost una dintre cele mai controversate din istoria postdecembristă

Modificarea Codului Penal în favoarea suspecților, amputarea legii ANI, salvarea colegilor de cercetările procurorilor, traseismul pe scară industrială sau votarea de megapomeni electorale au caracterizat legislatura 2012-2016. Nouă din zece români nu mai au încredere în Parlament.

Ultima ședință a Camerei Deputaților înainte de vacanța electorală s-a soldat cu un scandal uriaș. Social-democrații au votat majorarea salariilor din sănătate și educație, pretinzând că există cvorum de ședință, fapt infirmat de constatările ziariștilor aflați în sală și de filmările PNL.

De fapt, mandatul parlamentar 2012-2016 s-a încheiat în aceeași notă în care s-a desfășurat timp de patru ani. Primind, în 2012, votul a două treimi din alegători, parlamentarii USL au considerat că sunt deasupra instituțiilor statului. Apogeul operațiunii a fost atins pe 10 decembrie 2013, zi numită de presă „Marțea Neagră“. Mai multe legi au fost schimbate într-o ședință secretă a Comisiei juridice.

Ulterior, plenul a votat pe bandă rulantă amnistia și grațierea pentru mai multe infracțiuni de corupție (dare și luare de mită, abuz în serviciu, șantaj), dar și eliminarea parlamentarilor din rândul funcționarilor publici, pentru a scăpa de pedepsele pentru conflict de interese.

Operațiunea nu a reușit până la capăt: legea amnistiei a rămas la sertar, fiind respinsă abia în 2014. Modificarea Codului Penal a fost respinsă de Curtea Constituțională (CCR). 

Salvați de DNA

În anii următori, parlamentarii au reluat atacul, fragmentând modificările în mai multe pro­iecte separate. Anul trecut, la Comisia juridică se adunaseră 23 de proiecte de modificare a Codului Penal pentru favorizarea corupților. Acestea au fost blocate de președintele de atunci al Ca­merei Deputaților, Valeriu Zgonea (PSD), devenit, între timp, sensibil la mesajele ambasadelor occidentale. 

Un al doilea front de atac a fost modificarea legii ANI, pentru salvarea incompatibililor. Mai multe proiecte în acest sens au fost fie abandonate după scanda­luri pu­blice, fie au fost respinse de CCR.

Fără o soluție globală pentru colegii penali sau incompatibili, parlamentarii au mers pe strategia salvărilor individuale. Parlamentul a respins 20 de cereri ale procurorilor care vizau urmărirea penală, reținerea sau arestarea unor senatori sau deputați. În principal, a fost vorba despre oameni cu relații precum Victor Ponta, Sebastian Ghiţă, Titus Corlăţean, Varujan Vosganian, Laszlo Borbely, Daniel Chiţoiu, Mădălin Voicu, Florin Popescu sau Vlad Cosma. Cazul cel mai controversat a fost cel al fostului ministru al Infrastructurii Dan Șova (PSD), Senatul încălcând Constituţia pentru a-l salva de urmărirea penală. Ultimul salvat de urmărirea penală a fost Gabriel Oprea, care a demisionat în urma unor manifestații de stradă. Alte 30 de cereri au fost acceptate, dar au vizat, de multe ori, politicieni lipsiți de influență.

Condamnați și traseiști

Chiar și în aceste condiții, 88 de parlamentari și-au încheiat mandatul înainte de termen, unii dintre ei în urma unor condamnări definitive – Miron Mitrea, Relu Fenechiu, George Becali,  Gheorghe Nețoiu,  Monica Iacob Ridzi, Sorin Roșca Stănescu sau Darius Vâlcov. Însă, 15 parlamentari condamnați cu suspendare 

și-au finalizat mandatul, printre ei aflându-se Liviu Dragnea, Corneliu Dobrițoiu și Gigi Chiru. Mai mult, Senatul a fost condus, în premieră, de un politician trimis în judecată – Călin Popescu Tăriceanu. Legislativul actual a mai înregistrat o premieră: Petre Roman și-a recâștigat mandatul de parlamentar după ce îl pierduse fiind declarat incompatibil.

Traseismul, practicat și în alte legislaturi,  a atins noi recorduri. Din cei 588 de parlamentari aleși în 2012, peste 150 și-au schimbat cel puțin o dată partidul. Unii dintre ei (Laurențiu Chirvăsuță, Tudor Ciuhodaru sau Ion Șcheau) au trecut prin patru partide. Statutul parlamentarilor de castă privilegiată a fost completat de votarea unei legi prin care senatorii și deputații vor beneficia de pensii speciale între 1.600 și 4.000 de lei, în funcție de numărul de mandate. 

Baronii și alegătorii, rezolvați în prag de alegeri

Din afara Legislativului, aleșii locali au privit cu jind la privilegiile parlamentarilor, cerând un statut similar. Sensibili la doleanțele acestora, parlamentarii au votat pensii speciale și pentru baronii locali și au decis că aceștia nu își pierd mandatele în cazul unor condamnări cu suspendare, ci doar pentru pedepse cu executare (după modelul parlamentarilor). Ambele legi au fost respinse de Curtea Constituțională. Totuși, aleșii locali au obținut dreptul de a face parte din AGA în cazul societăților comerciale, fără a mai fi acuzați de incompatibilitate.

Odată cu apropierea alegerilor, parlamentarii au început să se gândească și la alegători, votând promisiuni populiste, fără a preciza sursele de finanțare. În pragul campaniei electorale majoritatea din jurul PSD a votat legi cu impact bugetar de nouă miliarde de lei, fără a indica sursa de finanțare. Cele mai costisitoare s-au dovedit creșterile de salarii din sănătate și educație (4,85 miliarde lei), scutirea de impo­zite a pensiilor (2,2 miliarde lei) sau eliminarea a 102 taxe (1,6 mi­liarde lei) .    

Doar 10% dintre români spun că au încredere în Legislativ, potrivit unui recent sondaj IRES.

INTERESE. Modelarea legislației electorale

Parlamentul actual a modificat, radical, legislația electorală, în funcție de interesele PSD, partid care a deținut majoritatea, în diferite formule, și după ruperea USL. În legea alegerilor locale, a  fost reintrodusă alegerea președinților de CJ de către consilierii județeni, și nu de către electorat, pentru a întări puterea șefilor de partide. PSD a păstrat alegerea primarilor într-un singur tur, introdusă de PDL în legislatura trecută, deși formula a fost contestată de societatea civilă. PNL a cerut modificarea legii, la un an după ce fusese votată, dar demersul liberalilor nu a avut succes. În cazul alegerilor parlamentare, s-a revenit la sistemul de listă, renunțându-se la sistemul uninominal practicat în 2008 și 2012. Și în acest caz s-a întărit puterea șefilor de partide. Diaspora, tradițional ostilă PSD, a fost Cenușăreasa legislației electorale, primind doar șase locuri de parlamentari, cât un județ mediu. PSD și PNL au votat, braț la braț, un proiect prin care cheltuielile de campanie sunt rambursate de la bugetul de stat. Legea votului prin corespondență a avut numeroase lacune, rezolvate pe ultima sută de metri de Guvernul Cioloș.

Ultimul cadou pentru Constantinescu, respins de Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis vineri Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului. Proiectul a fost inițiat de un grup de senatori, printre care Călin Popescu Tăriceanu și Cristiana Anghel, ambii din ALDE. La votarea sa în Senat, cel care a ținut discursul de prezentare și susținere a inițiativei a fost Emil Constantinescu, președintele României între 1996 și 2000. „Este momentul să vedem altfel istoria, să realizăm o altă cultură a istoriei și cred că noul proiect de cultură a păcii care a fost deschis printr-o sesiune specială a ONU, bazat pe Inițiativa Levant pentru o Pace Globală, va căpăta putere și forță prin acest institut care, sub umbrela Senatului, își propune să adune ce are mai bun cultura și știința românească”, a explicat Constantinescu. Proiectul a fost avizat negativ atât de Academia Română, cât și de Guvern, însă senatorii au respins aceste obiecții. Potrivit Executivului, în cadrul institutului ar urma să fie înființate 36 de posturi bugetate, ceea ce ar genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 2,6 milioane de lei.

Acum, președintele Iohannis a apreciat că, având în vedere modul de finanţare a cheltuielilor institutului, parţial asigurat prin bugetul Senatului României, trebuie clarificată natura juridică a institutului, precum şi raporturile funcţionale dintre acesta şi Camera superioară a Parlamentului. În plus, nu este clar ce statut vor avea angajații institutului: funcționari publici sau personal contractual. Totodată, Iohannis a apreciat că, în luarea deciziei de înfiinţare a unui Institut de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, Parlamentul ar trebui să consulte Academia Română, în calitatea pe care acest din urmă organism îl are de „for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală“.

Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Guvernanții retrimit dascălii în subsolul societății

În urmă cu câțiva ani, când a fost acordată ultima majorare decentă a salariilor din sistemul de Educație, sub o guvernare PSD, întreaga societate...

Agroland atrage 14,7 milioane de lei de la investitori

Compania românească Agroland Business System, controlată de timișoreanul Horia Cardoş, care deţine cea mai mare reţea de magazine agricole din România, atrage 14,7 milioane...

Cum l-a protejat sistemul pe Fritz să nu ajungă un nou caz Djokovic

Pentru că nu are nicio idee clară de dezvoltare sportivă și culturală, Dominic Fritz, primarul userist al Timișoarei, a anunțat că a gestionat 115...
Ultima oră
Pe aceeași temă