Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că, privitor la ancheta legată de Ordonanța 13. nu se investighează dreptul Guvernului de a emite Ordonanțe de Urgență, ci faptele de favorizare a făptuitorului, prezentarea cu rea credință de date inexacte, sustragere sau distrugere de înscrisuri, sustragere sau distrugere de probe și fals intelectual.
"Această structură a fost investită cu o cauză privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală, respectiv: favorizarea făptuitorului; prezentarea cu rea-credință de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin 1 lit. b din Legea 115/1999; sustragerea sau distrugerea de înscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri; fals intelectual", se arată într-un comunicat de presă remis redacției RL.
În luna februarie, procurorii anticorupție au acuzat Ministerul Justiției că a distrus avizul negativ primit de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, privind modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală, în dosarul privind modul în care a fost emisă Ordonanța 13. Totodată, Direcția Națională Anticorupție a anunțat că a clasat plângerea privind infracțiunea de folosire a influenței ori autorității ca persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, pentru că nu au găsit indicii care să confirme acuzația și că a declinat celelalte cinci infracțiuni descoperite către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
După întocmirea proiectului de Ordonanță de Urgență, Ministerul Justiției a primit avize negative de la majoritatea instituțiilor din domeniul judiciar, atât legate de fondul proiectelor, cât și în legătură cu intenția promovării prin OUG, în sensul că nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a justifica urgența. Și specialiștii din cadrul Ministerului Justiției au întocmit șase note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite, acuză DNA.
”Cea mai consistentă notă este cea întocmită la data de 27.01.2017, ce conține peste 30 de pagini și în care se face o analiză a proiectului de modificare a CP și CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentanții sistemului judiciar. Prin această notă, specialiștii Ministerului Justiției opinează că nu este oportună promovarea prin OUG”, explică procurorii anticorupție.
În 31 ianuarie, Ministerul Justiției a cerut avize pentru proiectul de OUG prin care voia să modifice legislația penală de la cinci ministere avizatoare, adică: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, Consiliul Legislativ și Consiliul Superior al Magistraturii.
În acea seară, MJ a primit doar două avize: avizul Ministerului Afacerilor Interne și cel al Consiliului Legislativ. MAI a comunicat un aviz strict referitor la infracțiunile din domeniul circulației rutiere, în vreme ce Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observații, atrăgând atenția insuficientei motivări a caracterului de urgență a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor, conform procurorilor anticorupție
Deși nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentanții Ministerului Justiției au atașat avizul negativ primit în 18 ianuarie (când MJ a anunțat prima oară că vrea să modifice legislația penală), au mai explicat procurorii. Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, Teodor Meleșcanu semnând proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz.
Cel din urmă minister care trebuia să trimită un aviz era Ministerul pentru Relația cu Parlamentul. MRP a transmis un aviz negativ, în care critica nemotivarea urgenței proiectului de modificare a CP și CPP. Deși a fost înregistrat și ștampilat, a fost înlocuit, în urma unor ”discuții aprinse”, cu un aviz favorabil, acuză DNA.
”Între orele 20.00 și 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discuții tensionate cu privire la avizul MRP, între reprezentanții MRP și reprezentanții Ministerului Justiției. În final, reprezentanții MRP au fost convinși să modifice avizul inițial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP și CPP. Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat în jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind înregistrat, semnat, ștampilat și transmis prin fax către Ministerul Justiției, unde a fost înregistrat cu același număr ca și primul aviz”, precizează procurorii anticorupție.
Luni, Direcția Națională Anticorupție a făcut primele precizări, după ce Curtea Constituțională a României a motivat că există un conflict juridic de natură constituţională între instituțiile de forță și Guvern. Astfel, instituția subliniază că legea a fost respectată în ancheta privind OUG 13. Instituția a menționat că evaluarea procurorilor este realizată numai de Consiliul Superior al Magistraturii.
CCR a stabilit că, prin ancheta privind OUG 13, DNA şi-a depăşit atribuţiile. Astfel instituția juridică a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – DNA şi Guvern. Ca urmare a acestei motivări, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, în weekend, că va avea discuţii cu Laura Codruţa Kovesi şi Augustin Lazăr, în urma cărora nu exclude ca aceştia să decidă să îşi dea demisia.
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, luni, că nu își va da demisia la cererea șefului Justiției.
