În perspectiva mitingului pe care-l organizează opoziţia joi, liderii USL s-au prezentat la întâlnirea cu reprezentanţii coaliţiei la putere cu o listă clară de solicitări, începând cu aceea ca actualul guvern să-şi dea demisia şi să lase locul unui guvern de tehnocraţi, care să pregătească alegerile anticipate.
Previzibil, „oferta” a fost refuzată de liderii coaliţiei, sub motivul că România are nevoie în 2012 de stabilitate politică şi economică, mai ales că ţara este afectată, inevitabil, de „furtuna europeană”. Liderii USL consideră însă că tocmai protestele din ultimele zile ar fi „semne grave de instabilitate, care pot prezenta ameninţări chiar la regimul democratic”, ceea ce ar justifica organizarea de alegeri anticipate.
Practic, şi argumentele unei părţi, şi răspunsurile celeilalte părţi constituie o reinterpretare a partiturilor susţinute în ultimul an de cele două tabere. De pildă, la consultările de la Cotroceni din iunie 2010, opoziţia cerea să fie organizate alegeri în toamna anului 2010 pentru a înlătura „instabilitatea guvernamentală”, iar preşedintele Traian Băsescu arăta că un astfel de demers nu ar făcea decât să strice „echilibrele fragile” obţinute de Guvern în plan economic.
Două la primărie, două la şcoala de fete…
În opinia premierului Emil Boc, un alt motiv pentru nedeclanşarea de alegeri anticipate este că s-ar ajunge practic la o devansare a scrutinului cu numai două luni, în condiţiile în care ar trebui cel puţin o lună pentru pregătirea mecanismelor, două luni pentru dizolvarea Parlamentului şi alte trei luni pentru pregătirea alegerilor. „Deci, suntem în luna februarie, şase plus doi ar însemna opt luni, deci am fi în august. Alegerile pot să fie în octombrie. Din septembrie sau din octombrie se poate intra deja în campania electorală (în cazul alegerilor la termen – n.r.). Se pune întrebarea dacă pentru două-trei luni, raportat de la alegerile la termen, merită declanşarea mecanismului alegerilor anticipate”, a arătat Boc.
Liderii USL spun însă că, dacă există voinţă politică, toate aceste proceduri şi termene pot fi comprimate până la sfârşitul lunii martie. Amabil, Victor Ponta a şi prezentat câteva dintre prevederile constituţionale: „Conform Constituţiei României, se spune foarte clar la alegeri anticipate: preşedintele dizolvă Parlamentul după consultarea cu cei doi preşedinţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, dacă timp de 60 de zile Parlamentul a respins de două ori consecutiv cel puţin două propuneri pentru Guvern”. Liderul PSD a uitat însă să vorbească şi de prevederile Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, potrivit căreia „aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial”.
Ce se va discuta în sesiunea extraordinară
Singura cerere acceptată de putere din lista opoziţiei se referă la convocarea unei sesiuni extraordinare. Dar, şi aceasta este mai mult simbolică, în condiţiile în care sesiunea va dura două zile.
Opoziţia vrea să se dezbată situaţia politică actuală, în prezenţa premierului Emil Boc, pe 23 ianuarie. Pe 24 ianuarie, va fi o şedinţă solemnă, dedicată Zilei Unirii.
