Moţiunea de cenzura a picat. Guvernul Boc rămâne în funcţie. Opoziţia nu a reuşit să strângă cele 236 de voturi necesare pentru dărâmarea Executivului.
„Au fost la vot 220 de parlamentari. Nu s-a întrunit nici numărul necesar pentru ca moţiunea să aibă şanse să treacă. 220 de parlamentari au votat efectiv. Moţiunea a picat”, a declarat Sulfina Barbu, deputat PDL.
Votul la moţiunea de cenzură s-a încheiat, miercuri, la Parlament, doar 220 parlamentari exprimându-şi votul, sub cele 236 de voturi care ar fi fost necesare pentru ca Guvernul să fie demis.
După ce deputaţii şi-au exprimat votul, secretarul Camerei, Dumitru Pardău a spus că, din primul său calcul, 153 de deputaţi, din totalul de 333, au luat bile şi au participat la vot.
Pe de altă parte, 33 de deputaţi au absentat la vot.
În afara deputaţilor partidelor de opoziţie, la vot au participat şi deputaţii Cătălin Cherecheş, Tudor Ciuhodaru, Ioan Munteanu, Călin Potor, Nicolae Stan şi Daniel Oajdea, care şi-a anulat votul băgând două bile într-o urnă.
De asemenea, au votat 67 de senatori, din totalul de 137.
Au absentat 7 senatori.
Singurul senator din afara partidelor de opoziţie care a participat la vot a fost Liviu Câmpanu, care anunţase că va vota moţiunea de cenzură.
153 de deputaţi şi 67 de senatori şi-au exprimat votul pentru moţiune, adică un număr total de 220 parlamentari. Pe lângă cele 219 voturi „pentru” a fost consemnată şi o abţinere.
Parlamentarii au început, miercuri, în şedinţa de plen reunit, votul asupra moţiunii de cenzură iniţiată de opoziţie, potrivit Mediafax.
Anteriror, Emil Boc şi-a susţinut discursul de final, fiind întrerupt, la un moment dat, de reprezentanţii PSD, care i-au pus în faţă dosare cu semnături în favoarea moţiunii.
Documentul a fost depus şi citit în Parlament săptămâna trecută. În textul moţiunii de cenzură, intitulată „Moţiunea României majoritare, moţiune populară”, se specifică faptul că aceasta este semnată de aproape trei milioane de cetăţeni, se cere ca „guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase” să plece şi se acuză faptul că România este condusă de „o grupare lipsită de legitimitate electorală, condusă de un personaj fără personalitate, fără identitate doctrinară şi fără simţ al ridicolului – premierul Emil Boc”.
Precedenta moţiune de cenzură a opoziţiei a fost respinsă la 15 iunie 2010. Moţiunea de miercuri este cea de a cincea cu care se confruntă un Cabinet condus de Emil Boc. Cea de a treia moţiune împotriva Guvernului Boc, „11 împotriva României”, iniţiată de PNL şi UDMR, a fost adoptată în 13 octombrie 2009, însă după mai multe tentative de desemnare a unui nou Cabinet, tot Boc a fost numit premier.
Votul este secretm cu bile.
Pentru ca moţiunea să fie adoptată, este nevoie de 236 de voturi în favoarea acesteia.
Senatorul PSD Dan Şova a citit textul moţiunii de cenzură a opoziţiei intitulate „Moţiunea României majoritare, moţiune populară” în plenul Parlamentului, la începutul dezbaterilor, precizând că acest demers anti-guvernamental reprezintă un ”act de sancţionare” a activităţii actualei guvernări, potrivit Agerpres.
Dan Şova a menţionat că moţiunea de cenzură sancţionează activitatea Guvernului, fiind asumată de reprezentanţii opoziţiei, indiferent de orientarea lor ideologică şi susţinută de majoritatea covârşitoare a românilor, care consideră în proporţie de 90% că România merge într-o direcţie greşită.
În timp ce senatorul PSD citea textul moţiunii, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a intervenit, îndemnându-i pe parlamentari să aibă decenţa să asculte moţiunea, precizând, totodată, că nu va ”tolera” vociferările din sală.
„Prezenta moţiune exprimă voinţa tuturor segmentelor societăţii româneşti – mediul privat, sectorul bugetar, tineri dominaţi de spirit întreprinzător, cărora actualii guvernanţi le fură şi le vând viitorul, dar şi bătrânii batjocoriţi şi condamnaţi la moarte prin foame, frig şi boală, România care suferă în tăcere, dar şi România care îşi strigă furia în stradă. Sunt uniţi de o nevoie stringentă, pe care o afirmăm în această moţiune: guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase trebuie să plece”, a susţinut Şova.
Potrivit textului moţiunii de cenzură, România este condusă astăzi, într-o perioadă de gravă criză economică mondială, de o grupare de persoane lipsite de orice competenţă, caracterizate de oportunism şi unite de un singur obiectiv: menţinerea cu orice preţ la putere, în scopul utilizării resurselor publice pentru satisfacerea intereselor clientelei politice.
„Considerăm că, în faţa acestei situaţii, prin care este pus în pericol viitorul naţiunii, noi, toţi membrii Parlamentului, indiferent de afilierea politică, sau de orientarea doctrinară personală, ca reprezentanţi legitimi ai puterii suverane a poporului, trebuie să acţionăm neîntârziat, în apărarea intereselor României şi ale cetăţenilor ei. Trebuie să acţionăm în conformitate cu manifestarea de voinţă a majorităţii covârşitoare a societăţii româneşti. Avem datoria de a asculta vocea României majoritare şi de a vota moţiunea României majoritare”, spun iniţiatorii moţiunii.
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în care moţiunea de cenzură „Moţiunea României majoritare, moţiune populară”, iniţiată de opoziţie, urmează să fie dezbătută şi supusă votului, a început, marţi dimineaţă, potrivit Mediafax.
La şedinţă, care a început cu o întârziere de circa 30 de minute faţă de ora anunţată, şi-au anunţat prezenţa 349 din cei 470 de parlamentari. Reuniunea este condusă de preşedintele Senatului, Mircea Geoană.
Premierul Emil Boc şi ceilalţi membri ai Executivului participă la dezbaterea moţiunii. Boc a afirmat, la sosirea la Palatul Parlamentului, că membrii opoziţiei trebuie să aibă emoţii pentru rezultatul votului la moţiunea de cenzură şi nu reprezentanţii Guvernului. El a mai spus, înainte de dezbaterile asupra moţiunii de cenzură, că înţelege nemulţumirea oamenilor afectaţi de criză, dar că şi aceştia trebuie să înţeleagă că Guvernul a făcut „exact ce trebuia” pentru a limita efectele acestei crize şi a permite ieşirea din recesiune.
La dezbaterea moţiunii asistă, de la balcoanele sălii de plen, peste 100 de persoane.
O dată cu dezbaterea moţiunii, în Bucureşti au loc proteste masive ale sindicaliştilor. În jurul orei 11.00, circa 20.000 de protestari adunaţi în Piaţa Victoriei au plecat în marş spre Parlament, unde vor aştepta rezultatul votului la moţiunea de cenzură, coloana de manifestanţi fiind însoţită de liderul PSD Victor Ponta, care avea la gât un steag tricolor şi o şapcă cu însemnele CNSLR-Frăţia, de Marian Vanghelie, Rovana Plumb şi Dan Nica.
Sindicaliştii vor mărşălui spre Palatul Parlamentului, pe traseul Bulevardul Magheru – Piaţa Unirii – Piaţa Constituţiei.
La fiecare dintre porţile Parlamentului se aflau, încă de la ora 8.00, alte câteva sute de sindicalişti.
Moţiunea de cenzură a fost depusă şi citită în Parlament săptămâna trecută. În textul moţiunii de cenzură, intitulată „Moţiunea României majoritare, moţiune populară”, se specifică faptul că aceasta este semnată de aproape trei milioane de cetăţeni, se cere ca „guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase” să plece şi se acuză faptul că România este condusă de „o grupare lipsită de legitimitate electorală, condusă de un personaj fără personalitate, fără identitate doctrinară şi fără simţ al ridicolului – premierul Emil Boc”.
În textul moţiunii, opoziţia acuză actualul Guvern că nu mai respectă Programul de guvernare aprobat de Parlament, la învestitură, în decembrie 2009, mai ales în ceea ce priveşte luarea măsurii de creştere a TVA, că „a declanşat un război economic împotriva românilor”, că a început cu un „atac” împotriva mediului privat, că a produs un dezastru generalizat în economie, că duce ţara spre colaps social şi economic.
Potrivit Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Astfel, pentru ca moţiunea de cenzură să fie adoptată, ar fi necesare 236 de voturi „pentru”, din totalul de 471 de parlamentari.
Potrivit Regulamentului şedinţelor comune ale Camerelor Parlamentului, după prezentarea moţiunii de cenzură de către deputatul sau senatorul desemnat de iniţiatorii acesteia, preşedintele care conduce şedinţa comună dă cuvântul primului-ministru sau, în cazul imposibilităţii participării acestuia, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziţiei Guvernului. În continuare, preşedintele dă cuvântul deputaţilor şi senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt. După încheierea dezbaterilor se procedează la votarea moţiunii de cenzură. Votul va fi secret cu bile.
La Senat, grupul PSD are 45 de parlamentari, inclusiv Cătălin Voicu, deci social-democraţii pot conta pe 44 de voturi, dacă nu vor fi absenţe. Grupul PNL de la Senat are 21 de reprezentanţi. La Cameră, grupul PSD+PC are 95 de membri, iar PNL are 52 de deputaţi. În total, grupurile PSD şi PNL au 212 parlamentari.
Liderul PSD Victor Ponta a spus, marţi, că a discutat cu mai mulţi parlamentari independenţi şi ai PDL, de la care are „promisiuni ferme” că vor vota moţiunea. Ponta a precizat, răzpunând unei întrebări, că aşteaptă voturi pentru moţiune inclusiv de la deputaţii grupului minorităţilor. El a refuzat să dea nume, motivând că nu doreşte să le creeze acestora probleme. El a precizat că senatorul Cătălin Voicu nu este luat în calcul în ceea ce priveşte estimarea voturilor pentru moţiune şi a adăugat că deputatul PSD Victor Surdu va lipsi, miercuri, de la vot, din cauza unei intervenţii chirurgicale suferite marţi.
Liderul grupului deputaţilor PSD, Mircea Duşa, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că, în cursul zilei, trei dintre parlamentarii din arcul guvernamental au fost convinşi că este bine să voteze moţiunea de cenzură, el evitând însă să dea numele acestora.
În plus, câţiva parlamentari independenţi, fără apartenenţă la un grup parlamentar, au anunţat că votează moţiunea.
Vicepreşedintele UNPR Liviu Câmpanu a anunţat, marţi, că va pleca din formaţiune şi va vota, miercuri, moţiunea de cenzură a opoziţiei.
Adunând voturile pe care, în mod normal, ar conta opoziţia, de la PSD şi PNL, cu cele ale parlamentarilor care şi-au făcut publică intenţia de a se exprima împotriva Cabinetului, se ajunge la un total de aproximativ 220 de voturi, insuficient pentru succesul moţiunii de cenzură.
Deputatul PDL Andrei Sava, ales într-un colegiu uninominal din Ploieşti, anunţa, săptămâna trecută, printr-un comunicat de presă, că ia în considerare posibilitatea de a vota moţiunea de cenzură depusă de partidele din opoziţie, Sava afirmând că „premierul Boc merită un vot de blam”.
Purtătorul de cuvânt al grupurilor parlamentare ale UNPR, Valeriu Steriu, a anunţat, marţi, că parlamentarii Uniunii nu vor vota moţiunea de cenzură a opoziţiei, considerând că este un act demagogic şi politicianist. El a precizat că parlamentarii UNPR vor fi prezenţi în sală, la dezbaterea moţiunii, dar nu vor participa la procesul de vot.
Preşedintele UDMR, vicepremierul Marko Bela, a susţinut, luni, că moţiunea de cenzură nu va trece şi că actuala opoziţie nu reprezintă o alternativă. El anunţa, luni, că grupurile parlamentare ale Uniunii nu susţin moţiunea de cenzură depusă de opoziţie şi nu vor participa la vot. PSD a insistat pentru discuţii cu UDMR, însă Uniunea a refuzat să-şi schimbe poziţia faţă de votul la moţiunea de cenzură.
Liderul grupului PDL din Camera Deputaţilor, Mircea Toader, a declarat, luni, că, la moţiunea de cenzură, parlamentarii democrat-liberali se vor ridica, vor spune prezent, fără să se apropie de urnele de vot, arătând că niciun membru PDL nu va vota.
Vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur a declarat, luni, că democrat-liberalii nu au niciun fel de emoţii la moţiunea de cenzură a opoziţiei, arătând că parlamentarii coaliţiei sunt mai uniţi ca oricând.
Liderul deputaţilor aparţinând minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, a declarat, luni, după întâlnirea cu liderii PSD, că grupul nu va vota moţiunea de cenzură, dar nici nu va participa la vot, apreciind drept „minimale” şansele adoptării acesteia.
Precedenta moţiune de cenzură a opoziţiei a fost respinsă la 15 iunie 2010. Moţiunea de miercuri este cea de a cincea cu care se confruntă un Cabinet condus de Emil Boc. Cea de a treia moţiune împotriva Guvernului Boc, „11 împotriva României”, iniţiată de PNL şi UDMR, a fost adoptată în 13 octombrie 2009, însă după mai multe tentative de desemnare a unui nou Cabinet, tot Boc a fost numit premier.
