Purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Moldovan, a precizat luni că partidul său s-a declarat de la început în favoarea adoptării Legii ANI şi a asigurat cvorumul în Parlament, ţinând să reamintească actualei puteri că deţine majoritatea pentru trecerea acestei legi în formula dorită, potrivit Mediafax.
„PSD a avut o poziţie foarte clară: încă din timpul adoptării Legii ANI, noi am asigurat cvorumul, am stat acolo şi ne-am obţinut la vot. Nu suntem împotrivă, suntem pentru adoptarea Legii ANI. Dar aduc aminte actualei puteri că deţine majoritatea confortabilă atât la Cameră, cât şi la Senat şi nu are nici cea mai mică problemă să promoveze Legea ANI în formula pe care o doreşte”, a spus Moldovan.
Curtea Constituţională a decis, luni, că Legea ANI este neconstituţională, în urma unei sesizări formulate de preşedintele Traian Băsescu.
În 13 iulie, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu Legea ANI reexaminată, menţionând că dispoziţiile referitoare la comisiile de cercetare a averilor sunt de competenţa Senatului în calitate de prima Cameră sesizată şi a Camerei Deputaţilor, în calitatea de Cameră decizională.
La data de 12 mai 2010, proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de cameră decizională, act normativ reexaminat la solicitarea preşedintelui Traian Băsescu. Senatorii au adoptat raportul Comisiei juridice, prin care au fost acceptate doar câteva din solicitările de reexaminare formulate de şeful statului şi se corectau unele prevederi declarate neconstituţionale. Prin votul dat de plenul Senatului s-a respins prelungirea termenului de la un an la trei ani pentru prescripţia verificărilor declaraţiei de avere, precum şi reînfiinţarea comisiilor de cercetare a averilor.
După adoptarea Legii de către Senat, preşedintele Comisiei Juridice de la Cameră, Daniel Buda, i-a cerut Robertei Anastase, să nu trimită actul reexaminat la promulgare, pentru că în cazul articolului privind reînfiinţarea comisiilor de cercetare a averilor, eliminat de Senat, Camera are rol decizional. Daniel Buda a invocat în acest sens articolul 75 alineatul 4 din Constituţie. Conform acestuia, în cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a declarat apoi că le-a solicitat membrilor Biroului Permanent să se pronunţe dacă trebuie sesizată Comisia juridică pe legea ANI, urmare a solicitării lui Daniel Buda. După numai o zi, Anastase, a anunţat că Legea ANI va pleca la promulgare.
În documentul transmis în 13 iulie preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, şeful statului menţionează că „motivele acestei sesizări vizează aspecte de neconstituţionalitate extrinsecă, constând în încălcarea exigenţelor constituţionale în materie de sesizare a Camerelor Parlamentului, în procedura de legiferare, deduse din coroborarea alin. (1) teza finală a art. 75 din Constituţia României cu alin. (4) şi (5) ale aceluiaşi articol. Legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative a fost adoptată cu încălcarea normelor constituţionale referitoare la procedura de legiferare, şi anume cu nerespectarea competenţelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit art. 75 alin. (1) Constituţie”.
„Având în vedere că Senatul a eliminat dispoziţiile referitoare la comisiile de cercetare a averilor, ce fuseseră adoptate de Camera Deputaţilor, deveneau incidente prevederile art. 75 alin. (4) şi (5) din Constituţie, în sensul că doar cu privire la aceste texte de lege era necesar să se reia deliberarea pentru a decide definitiv Camera Deputaţilor, care potrivit art. 75 alin. (1) teza finală, este Cameră decizională. Noile prevederi adoptate de Camera Deputaţilor intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 44 alin. (2) şi a celor ale art. 136 alin. (5) din Constituţie şi drept urmare, atrag competenţa decizională a Camerei Deputaţilor, ceea ce impunea întoarcerea legii, cu privire la aceste prevederi, de la Senat, care nu şi-a însuşit forma primei Camere, la Camera Deputaţilor, ce ar fi trebuit să decidă în procedură de urgenţă”, se arată în sesizare.
