În ciuda deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căreia profesorii trebuie să beneficieze de majorarea acordată în 2008, Guvernul Boc este decis să continue cu asumarea răspunderii. Împotriva Executivului ar putea fi dechise zeci de mii de acţiuni în instanţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost solicitată să se pronunţe pe subiectul salarizării profesorilor de procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, în condiţiile în care, până acum, instanţele au dat decizii diferite în procesele intentate Executivului de cadrele didactice. Concret, unele instanţe au apreciat că profesorii reclamanţi sunt îndreptăţiţi să primească diferenţa dintre salariul majorat (conform Legii 221/2008) şi salariul încasat calculată pentru perioada 1 octombrie 2008 – 31 decembrie 2009. Alte instanţe au decis însă ca diferenţa să fie calculată şi aplicată doar pentru perioada 1 octombrie 2008 – 31 martie 2009, iar altele au respins integral cererile cadrelor didactice. Plecând de la aceste premise, ICCJ a hotărât ca Legea 221/2008 să fie reper pentru întreaga perioadă 1 octombrie 2008 – 31 decembrie 2009, decizia fiind definitivă şi obligatorie. Cu alte cuvinte, în cazul celor peste 50.000 de procese aflate pe rol, profesorii vor avea câştig de cauză şi urmează să primească, retroactiv, diferenţa corespunzătoare celor 13 luni.
Certitudinile se opresc însă aici. Efectele deciziei ICCJ sunt văzute diferit de parlamentarii-jurişti, dar şi de membrii Guvernului.
Boc: „Drepturile plătite când vor permite resursele”
Premierul Emil Boc a dat asigurări că Executivul va respecta decizia ICCJ, dar a precizat că nu sunt fondurile necesare în acest an. „Astăzi, o creştere a salariilor profesorilor cu 50% ar pune în pericol stabilitatea financiară şi a resurselor din care să plătim salariile în România. Dacă am majora salariile cu 50% astăzi ale profesorilor am pune în pericol pentru 2012 recuperarea în integralitate pentru toţi bugetarii a drepturilor salariale pierdute în 2010″, a declarat premierul. Potrivit acestuia, asumarea răspunderii anunţată nu ar fi afectată de decizia ICCJ, deoarece se are urmăreşte stabilirea unui „salariu de încadrare pentru fiecare poziţie din învăţământ”.
La rândul său, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a precizat că proiectul pentru care vrea Guvernul Boc să-şi angajeze răspunderea este „pe ultima sută de finalizare”.
Cum văd parlamentarii-jurişti efectele deciziei ICCJ
În opinia social-democratului Toni Greblă, preşedintele Comisiei juridice din Senat, de diferenţa aferentă perioadei 1 octombrie 2008 – 31 decembrie 2009 ar trebui să beneficieze imediat toţi profesorii, nu doar cei care au dat Guvernul în judecată. „Hotărârile judecătoreşti se execută de bună voie şi doar în cazul refuzului se merge în instanţă şi se ajunge la o executare silită. Autorităţile statului sunt primele care trebuie să dea un exemplu şi să pună în executare hotărârile judecătoreşti, nu să ajungă la executare silită”, a explicat pentru RL Greblă. În opinia acestuia, Guvernul Boc poate recurge însă la tactica reeşalonării plăţii: „Se poate ca salariile să fie majorate imediat, dar plata efectivă va fi făcută eşalonat”.
Varianta reeşalonării este creditată şi de senatorul PDL Iulian Urban, vicepreşedinte al Comisiei juridice. „Da, Guvernul trebuie să crească salariile potrivit deciziei ICCJ, dar avem o lege a bugetului deja aprobată pentru anul în curs şi banii ar trebui să fie luaţi din altă parte, pentru că sumele nu au fost prinse în bugetul Ministerului Educaţiei”, a declarat pentru RL senatorul PDL.
În schimb, deputatul PNL Alina Gorghiu, membru în Comisia juridică, arată că decizia ICCJ îi vizează în primul rând pe cei ale căror procese sunt pe rol. Aceştia nu doar că vor câştiga, dar vor primi diferenţa aferentă întregii perioade, 1 octombrie 2008 – 31 decembrie 2009. În cazul acestora, se impune practic recalcularea salariilor, în condiţiile în care de la majorarea din 2008 au mai intervenit o reducere cu 25% şi, apoi, o creştere cu 15%.
Cât despre extinderea dreptului la toţi profesorii, deputatul PNL spune că nu se realizează automat şi că este nevoie de chemarea Guvernului în instanţă. Cu alte cuvinte, alte zeci de mii de procese intentate Executivului.
