Legea ANI va ajunge din nou în Camera Deputaţilor, după ce Curtea Constituţională şi-a dat verdictul asupra contestaţiei depuse de preşedintele Traian Băsescu. CCR a decis că documentul privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice nu este constituţional.
În contestaţia trimisă la CCR, Băsescu motiva că nu Senatul, ci Camera Deputaţilor, trebuia să fie forul decizional în adoptarea legii. Documentul a fost modificat în Senat astfel încât să elimine o serie de prevederi cerute de preşedinte şi de Comisia Europeană.
În 13 iulie, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu Legea ANI reexaminată, menţionând că dispoziţiile referitoare la comisiile de cercetare a averilor sunt de competenţa Senatului în calitate de prima Cameră sesizată şi a Camerei Deputaţilor, în calitatea de Cameră decizională. Motivarea judecătorilor CCR va fi anunţată după publicarea acesteia în Monitorul Oficial.
Este pentru a doua oară când CCR dă verdict de neconstituţionalitate în cazul acestei legi. Prima variantă a documentului, care dădea Agenţiei de Integritate posibilitatea să monitorizeze averile şi interesele demnitarilor şi să ceară sancţiuni, a fost declarată neconstituţională pe motiv că presupunea interferenţe în viaţa privată a demnitarilor, potrivit primului verdict al CCR.
Judecătorii CCR s-au pronunţat şi în trecut asupra situaţiei în care una din Camerele Parlamentului a intervenit asupra unor articole de lege ce ar ţine de competenţele legislative ale celeilalte, declarând legile adoptate astfel neconstituţionale, precedent ce dădea şanse şi sesizării preşedintelui Băsescu pe Legea ANI.
Astfel, Curţii Constituţionale i s-a mai solicitat şi în 2008 de două ori să se pronunţe asupra constituţionalităţii procedurii de legiferare, în urma acestor sesizări stabilindu-se un principiu potrivit căruia „dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracţie de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului bicameral”.
