Laleaua neagra

Este o floare rara produsa in Olanda, Tara Lalelelor. Este si titlul unui vechi film francez de aventuri. Votul negativ al Olandei la referendumul privind Constitutia Europeana poate fi considerat drept o lalea neagra oferita Europei. Desi, la fel ca francezii, olandezii au profitat de votul referendar pentru a se rafui cu guvernul Balkenende, care in sondaje figureaza cu 19 la suta sprijin, spre deosebire de Franta, rezultatul de miercuri nu poate duce la demisia guvernului, pentru ca in Parlament el se bucura de o majoritate de aproape 80 la suta. Votul olandez totusi nu adauga nimic in plus la procesul impotrivirii fata de Constitutia Europeana. Si cu el si fara el situatia constitutiei ar fi fost aceeasi, deoarece o singura respingere este suficienta pentru a impiedica intrarea ei in vigoare. In ceea ce priveste Romania, nici un crestin democrat german n-a spus ca in cazul unui vot olandez negativ va cere si mai insistent blocarea intrarii in vigoare a Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei, semnat deopotriva si de Franta si Olanda. Abia dupa terminarea circuitului referendar sau parlamentar vom putea stabili raportul de forte – cati membri sunt pentru si cati sunt contra constitutiei. Dar aprobarea sau respingerea referendara ori parlamentara nu poate fi acelasi lucru cu situatia politica ce va fi creata in cadrul institutiilor europene. Ele au la indemana mecanismul si suportul administrativ si legal de a functiona din plin mai departe. Conform obiceiului, in situatii de impas nu va trebui nici macar oprit ceasul pana la luarea unei decizii. O majoritate de tari in favoarea constitutiei va reprezenta baza politica pentru reluarea eforturilor in vederea depasirii situatiei, asa cum s-a intamplat de multe ori in trecut. Dar si adversarii constitutiei si ai intregului proces de integrare care si-au mobilizat fortele. Semnificativ in acest sens este bomba aruncata de o relatare aparuta in revista germana Stern ca inalte cercuri oficiale ar fi discutat eventualitatea renuntarii la euro si la Uniunea Monetara in urma degringoladei monedei unice si incalcarii Pactului de Stabilitate. Comentatorii economici n-au luat in serios aceasta ipoteza, nu numai pentru ca la intalnirea confidentiala n-au participat presedintele Bundesbank si ministrul de finante, ci si din cauza ca o asemenea masura ar fi mai costisitoare pe toate planurile decat pierderile inregistrate de euro pe piata valutara. In mod asemanator se mobilizeaza si cercurile retrograde, care nu vad cu ochi buni marele succes al extinderii europene. Asemenea cercuri exista si in tarile membre si in tari candidate. Nu poate fi evitata impresia ca exista forte care ar vrea sa profite de votul francez, urmat de cel olandez, pentru a demantela cu totul Uniunea Europeana. Dar nici macar majoritatea ce a votat negativ in cele doua tari nu merge atat de departe. Mai degraba este de crezut ca, atunci cand va privi prapastia ce i se casca sub picioare, va da inapoi. Ansamblul constructiei europene a avansat prea mult pentru a deveni reversibil. Intalnirile viitoare la nivel inalt pot produce ca de obicei pozitii negociabile care sa permita reluarea firului aparent rupt acum. Ingeniozitatea diplomatilor si oamenilor politici, care a asigurat navigatia printre stancile dezacordurilor democratice, este capabila sa gaseasca o iesire. O asteptam nu numai ca outsideri, ci si ca viitori parteneri. Putem contribui, furnizand argumente concrete partizanilor extinderii.