In plina campanie electorala, politicienii au reaprins disputele privind depolitizarea radioului si a televiziunii publice. Pana acum, ideea a fost sustinuta sau respinsa, in functie de pozitionarea de moment a partidelor: la putere sau in opozitie.
Istoria disensiunilor dintre partenerii de coalitie pe tema influentei in televiziunea sau radioul public pare sa se repete. Mai multi parlamentari ai PDL, inclusiv Raluca Turcan, au semnat un proiect de lege care cuprinde masuri pentru depolitizarea SRR si SRTV. Opozitia a venit, ca si acum patru ani, de la partenerii de coalitie. Social-democratii, de data aceasta. Prin intermediul deputatului Florin Paslaru, din Comisia de cultura, PSD a cerut respingerea initiativei legislative pe motiv ca SRR si SRTV "functioneaza destul de bine" dupa actualul cadru normativ. "Oamenii politici
s-au obisnuit sa aiba radioul si televiziunea publice la degetul mic si sa se foloseasca de ele cand au nevoie", a explicat Turcan opozitia manifestata de colegii de coalitie. Obstacole ar putea fi ridicate insa in calea depolitizarii si de democrat-liberali, in conditiile in care in curand expira mandatele presedintilor Alexandru Sassu si Maria Toghina, iar cele doua functii sunt deosebit de atractive pentru amandoua partidele aflate la putere si in campanie electorala.
Chiar daca, oficial, toata lumea neaga ca s-ar fi discutat in Coalitie cine ce institutie preia. "Colegii mei isi asuma depolitizarea", a vrut sa sublinieze Turcan. Ea a admis insa ca si actuala forma a proiectului pastreaza posibilitatea ca partidele sa faca propuneri in noile consilii de administratie. "Importante vor fi criteriile de performanta", a sustinut totusi Turcan. Ideea depolitizarii pare sa nu fie foarte clara nici pentru liderii institutiilor direct vizate. Presedintele SRR, Maria Toghina, ne-a declarat ca isi doreste o lege care sa asigure "independenta editoriala" a institutiei si finantarea corecta a acesteia. Pe de alta parte insa, Toghina a negat ca pana acum ar fi simtit vreo ingerinta politica in activitatea SRR. "Nu mi-e foarte clar ce se intelege prin depolitizare, pentru ca nu am simtit politizarea", ne-a declarat sefa radioului public. In viziunea sa, "adevarata" problema a SRR o constituie subfinantarea institutiei.
Si in mandatul parlamentar trecut s-a pus problema depolitizarii celor doua institutii publice. Dupa infiintarea unei Comisii de ancheta a activitatii SRR si SRTV si dupa debarcarea de la conducere a lui Dragos seuleanu si Valentin Nicolau (nominalizati de PSD), in Alianta PNL-PD au inceput discutiile despre depolitizare, cresterea transparentei si interzicerea oricarei ingerinte politice in functionarea celor doua institutii. Au fost depuse si proiecte de lege sub semnatura unor democrati si a unui deputat pe atunci PNL, Raluca Turcan. S-a pus apoi problema daca noile conduceri sa fie numite interimar, pana la modificarea legislatiei, sau sa fie numite pe actele normative in vigoare la momentul respectiv. Ocazie sa apara primele divergente in sanul Aliantei. PD si-a nominalizat oamenii.
Dar dupa ce Presedintia a anuntat ca refuza sa perpetueze numirea politica a conducerii TVR si SRR si nu a trimis reprezentantii la care avea dreptul prin lege, PD si-a schimbat discursul in favoarea depolitizarii. PNL, in schimb, a sustinut ideea instalarii noilor conduceri dupa varianta politizata. Dupa ce proiectul PD a fost respins de Parlament, Presedintia si-a trimis la randul sau reprezentanti in Consiliile de Administratie ale celor doua institutii.
