Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, proiectul de lege privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, „un document absolut necesar, în condiţiile în care în prezent nu există o formă instituţionalizată de cooperare” în acest sens între cele două instituţii, a anunţat ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, potrivit Agerpres.
„Este un document care era absolut necesar, până în momentul de faţă nu există o formă instituţionalizată de cooperare între Guvern şi Parlament în domeniul afacerilor europene. Reprezintă inclusiv un angajament pe care mi l-am luat în momentul când am devenit ministru al Afacerilor Europene. (…) Este un instrument util, care era necesar de foarte mult timp şi mă bucur că în momentul de faţă putem să transmitem Parlamentului acest proiect de lege”, a spus ministrul Orban.
El a arătat că „un mecanism de principiu” există şi în prezent, dar cel care va fi instituit prin intrarea în vigoare a proiectului de lege prevede termene clare care trebuie să fie respectate în procesul de consultare şi cooperare dintre cele două instituţii. De asemenea, această lege a fost solicitată de mai mult timp de reprezentanţii Parlamentului, a precizat ministrul.
„Era un act absolut necesar astfel încât deciziile care se iau în domeniul afacerilor europene să beneficieze de cât o mai largă susţinere. (…) E un mecanism care există în toate statele membre şi e necesar să existe şi la noi cât mai repede posibil”, a mai spus el.
Proiectul de lege cuprinde dispoziţii care permit în primul rând informarea exhaustivă a Parlamentului în legătură cu evoluţiile înregistrate la nivelul procesului decizional al UE. Astfel, Parlamentul poate solicita Guvernului informaţii extinse privind proiectele de acte legislative aflate în curs de negociere la nivelul instituţiilor europene. Mai mult, informarea Parlamentului de către Executiv presupune transmiterea tuturor informaţiilor considerate relevante pentru proiecte de acte fără caracter legislativ, la solicitarea Parlamentului.
Legislativul naţional primeşte în temeiul aceleiaşi obligaţii a Guvernului lista mandatelor generale, observaţii şi propuneri, informări şi rapoarte privind participarea la reuniunile consiliilor Uniunii şi ale Consiliului European, rapoarte de activitate şi rapoarte privind îndeplinirea obligaţiei de stat membru, program legislativ legat de transpunerea sau aplicarea directă a legislaţiei europene, stadiul transpunerii actelor normative ale UE în legislaţia internă.
Proiectul prevede şi instituirea procedurii examinării parlamentare, care implică evaluarea pe fond a proiectului de act normativ comunitar şi a mandatului sau mandatului general elaborat de Guvern. Această procedură se finalizează cu o opinie a Parlamentului. Caracterul opiniei este consultativ pentru Guvern, dar acesta este obligat să motiveze în scris sau la cerere, oral, dacă se solicită de către Parlament, îndepărtarea de la opinia Legislativului în mandatul susţinut în cadrul reuniunilor Consiliului.
Proiectul prevede şi obligaţia ministrului responsabil sau al ministrului Afacerilor Europene şi ministrului Afacerilor Externe de a se prezenta la solicitarea Parlamentului pentru a fi consultaţi pe toată durata examinării parlamentare. De asemenea, există prevederi privind rezerva de examinare parlamentară, care presupune că în cazul în care Parlamentul începe analiza unei propuneri legislative comunitare, Guvernul informează Consiliul Uniunii cu privire la declanşarea procedurii de examinare de către Parlament.
Se reglementează şi procedura de control de subsidiaritate şi proporţionalitate, care se finalizează, după caz, cu un aviz motivat în situaţia în care Parlamentul constată încălcarea principiului subsidiarităţii de către propunerile făcute de Comisia Europeană, respectiv cu o opinie care va constata conformarea actului legislativ cu cele două principii – subsidiaritate şi proporţionalitate.
Proiectul mai cuprinde şi un capitol distinct în legătură cu controlul parlamentar asupra activităţii Guvernului în cadrul Consiliului European.
