Fundaţia ‘Mişcarea Populară’ a lansat duminică propunerea de platformă – program, care cuprinde 12 domenii de activitate, scrie Agerpres
Potrivit comunicatului Mişcării Populare, susţinătorii platformei pot aduce sugestii şi completări, iar finalizarea programului va fi realizată după analiza propunerilor ce vor fi transmise.
„Fundaţia ‘Mişcarea Populară’ lansează în dezbatere publică, pe site-ul www.miscareapopulara.eu, o serie de elemente de răspuns, precum şi o serie de teme de reflecţie. Procedura de trimitere a sugestiilor este disponibilă pe site-ul Fundaţiei. Aderenţii sunt invitaţi să adauge teme şi propuneri de ordin general, pentru fiecare dintre cele douăsprezece domenii de activitate, până la data de 21 aprilie 2013”, se arată în comunicatul citat.
Platforma-program, postată duminică pe site-ul fundaţiei, cuprinde următoarele domenii de activitate: etica şi introducerea elementelor de etică în legislaţie şi în toate politicile şi deciziile autorităţilor; familia, sănătatea, egalitatea de oportunităţi şi schimbări demografice; dezvoltarea şi modernizarea mediului rural; justiţia şi punerea cetăţeanului în primul plan, subsidiaritatea şi întărirea capacităţii cetăţeanului de a acţiona; economia, mediul de afaceri, pieţele muncii, inovare şi finanţe; administraţie publică, cheltuieli publice, protecţia socială; societatea şi cultura; agricultura, mediul, resurse naturale, amenajarea teritoriului şi energia; educaţia, cercetarea, tineretul şi sportul; coeziunea economică şi socială: adaptabilitatea României într-o lume a schimbărilor în mare viteză; libertatea în epoca internetului; politica externă, apărarea şi securitatea.
Mişcarea Populară evidenţiază în programul său faptul că în România nu există, în prezent, un set minimal de valori clar asumate de cea mai mare parte a populaţiei şi, implicit, de clasa politică.
„De aceea, credem că este nevoie să schimbăm coordonatele dezbaterii publice şi să ducem discuţia pe terenul valorilor şi al obiectivelor derivate din acestea, precum şi pe stabilirea de standarde. Este esenţial să ne concentrăm pe calitatea oamenilor şi a soluţiilor. De asemenea, trebuie să ne asumăm clar faptul că resursele (adică bugetul) sunt limitate, iar eficienţa utilizării lor ţine de calitatea resurselor umane. Trebuie să fim conştienţi că procesele naturale de definire şi decantare a valorilor unei naţiuni durează secole şi că nu ne putem permite acest lux. Este urgent să definim un set de valori atât de solide încât să genereze mecanisme rapide de progres, dar care să fie şi suficient de apropiate de orizontul de aşteptare al oamenilor”, se menţionează în programul Mişcării Populare.
Susţinătorii Mişcării consideră ca fiind un pas important recâştigarea încrederii românilor în ţara lor şi punctează că fundaţia este iniţiată de personalităţi cu „o vastă experienţă politică şi viaţă profesională”, cu o reputaţie validată prin realizări concrete semnificative.
În documentul citat se menţionează că rolul Mişcării Populare este identificarea şi promovarea publică a oamenilor „capabili şi oneşti” şi se face apel la implicarea elitelor.
„Mişcarea Populară face un apel către elite. Ne identificăm cu aceste elite, indiferent de domeniul lor de excelenţă. Îi recunoaştem ca elite deopotrivă pe cei care au o mică afacere de succes, pe cei care activează cu succes în agricultură, în mediul industrial, corporatist, academic, administrativ sau social. Aversiunea noastră este faţă de promovarea mediocrităţii, nu faţă de oamenii simpli, pe care îi sprijinim în progresul lor”, se arată în programul Mişcării.
În platforma-program, Mişcarea Populară aduce o serie de critici la adresa actualelor partide politice.
„Partidele au eşuat să convingă pentru că s-au raportat la doctrine, nu la realitate. Partidele la guvernare au dezvoltat tendinţe cleptocratice. Partidele actuale nu sunt structuri care adună oameni pe baza asumării în comun a unor valori, ci sunt structuri care s-au bazat pe armonizarea intereselor individuale”, sunt de părere cei care au realizat programul Mişcării Populare.
Ei mai afirmă că partidele nu au asigurat o bună guvernanţă sustenabilă şi nu au creat pacea şi coeziunea socială necesare României, punctând că pentru acest „eşec” cauzele sunt mecanismele distorsionate de selecţie, promovare şi răsplată care operează în partide.
„Partidele promovează ineptocraţia în loc de meritocraţie. Atmosfera toxică din partide provine din frustrarea constantă a membrilor de rând care nu înţeleg de ce unii, fără calităţi vizibile deosebite, ajung în vârful piramidei de putere. Deficitul democratic observat în România este rezultatul deficitului democratic din partide. Partidele promovează proiecte menite a le asigura controlul resurselor financiare şi păstrarea pârghiilor puterii, nu proiecte utile pentru oameni”, se mai punctează în programul Mişcării Populare, în care se mai vorbeşte şi despre nevoia unei justiţii „neatinse de politic”.
Pe 7 aprilie, a avut loc lansarea oficială a Fundaţiei Mişcarea Populară, într-o conferinţă de presă în care preşedintele acesteia, Marian Preda, a prezentat membrii precum şi principalele obiective.
Pe 25 martie, consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu a anunţat iniţierea procedurilor, împreună cu „colegii săi”, pentru înfiinţarea Fundaţiei „Mişcarea Populară”.
Pe 27 martie, preşedintele Traian Băsescu afirma în cadrul unei emisiuni televizate că ideea Fundaţiei „Mişcarea Populară” îi aparţine, dar a subliniat că nu se va implica în conducerea ei.