Cu un an în urmă, în ziua de 2 septembrie, o nenorocire cutremura întreaga țară. Un băiețel de numai patru ani din București a fost sfâșiat de câini pe un maidan din apropierea parcului Tei. Cei care au anchetat cazul și în special medicii legiști au rămas încremeniți văzând cum arăta trupul lui Ionuț Anghel, sfârtecat de colții animalelor.
Tragedia venea pe fondul unei probleme vechi, pe care nimeni nu încercase până în 2013 s-o rezolve cu adevărat, anume că Bucureștiul era un oraș plin de câini fără stăpân. E drept că a existat, după moartea lui Ionuț, și ipoteza, neconfirmată, potrivit căreia copilul și-ar fi găsit moartea în colții unor câini care aveau stăpân.
Ulterior s-a arătat că în haita de maidanezi găsită pe câmpul însângerat se afla și un patruped care le-a atras atenția anchetatorilor. Animalul nu numai că avea sânge pe bot, dar fusese și sterilizat, apoi adoptat de o fundație pentru protecția necuvântătoarelor. Așa iese la iveală un mecanism de care nu s-a vorbit prea mult, aplicat până la moartea lui Ionuț. Câinii erau adunați de pe străzi, sterilizați, apoi trimiși înapoi pe stradă. Dar nu în același loc din care fuseseră luați. Reteritorializați, în limbaj oficial.
Ce mi-a spus ASPA în 2011
Trebuie să spun cu această ocazie că am descoperit în arhiva personală un răspuns pe care mi l-a dat Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor în 2011, atunci când am sesizat că în jurul blocului în care locuiesc sunt trei haite de câini care făceau prăpăd printre oamenii care treceau pe străzile din zonă.
Oficialii de la acea vreme ai ASPA îmi promit că vor veni în locul indicat de mine. Mi se explică și ce se va întâmpla când vor veni – “recensământul” maidanezilor din acel perimetru, apoi strângerea lor de pe stradă și sterilizarea. Mi se spune apoi care va fi soarta acelor câini. Atenție, se vorbește despre nimic altceva decât “reteritorializarea” lor.
Documentul mai spune și că acest mod de lucru fusese demarat în 6 septembrie 2010. La bază era următoarea strategie – “ridicarea din stradă a câinilor agresivi și reteritorializarea câinilor fără pericol public pentru societate, după sterilizare, identificare și vaccinare antirabică”. Adaug faptul că atunci, în 2011, n-a venit nimeni de la ASPA, câinii din jurul blocului meu rămânând tot acolo mult timp după aceea.
Acarul Păun
Apropo de reteritorializare, este posibil ca la fel să se fi întâmplat și cu acel câine de pe maidanul de lângă parcul Tei, animalul cu botul plin de sânge. La scurt timp după tragedia din 2013, apare în presă o informație esențială despre acel patruped. El ar fi provenit dintr-un cartier din partea de vest a Capitalei.
Trecuse așadar prin etapele de prindere și sterilizare, pentru ca apoi să fie redescoperit pe terenul viran de lângă parcul Tei, deci în nord-estul orașului. Ce au făcut așadar autoritățile Capitalei câțiva ani ani la rând a fost să “vânture” câinii dintr-o parte în alta a urbei. Cine a decis planul acela, din 2010? Nu ni s-a spus până acum. Anchetele făcute de un an încoace au arătat cu degetul ba către paznicul terenului unde a fost ucis copilul, ba către proprietarul buruienilor sau Administrația Domeniului Public din Sectorul 2, din cauză că maidanul groazei nu fusese îngrădit corespunzător.
Schimbarea tacticii, începând din 2013
A fost, iată, nevoie de moartea lui Ionuț, în 2013, pentru ca autoritățile Capitalei să-și dea seama că strategia pe care o puseseră la cale începând din 2010 nu era altceva decât o bătaie de joc la adresa bucureştenilor. Astfel că din toamna anului trecut s-a trecut la o altă tactică, iar străzile au început să fie, cu adevărat, eliberate de câinii vagabonzi.
Cele mai noi statistici ale Autorității pentru Supravegherea și Protecția Animalelor arată că în ultimul an au fost prinși 34.000 de maidanezi, aproape jumătate dintre ei fiind eutanasiați, restul adoptați. Altă estimare arată că pe străzile Capitalei ar mai fi acum 20.000 de câini fără stăpân. Tot ce s-a întâmplat din septembrie 2013 pînă azi, în privința felului în care este gestionată problema câinilor de pe străzi, are la bază o nouă lege în domeniu. Deși normele de aplicare au fost contestate în instanță de apărătorii animalelor, autoritățile Bucureștiului s-au arătat hotărâte să meargă înainte cu programul de eliberare a străzilor de câini.
Trăim totuși în Țara Ipocriziei
La un an de la tragedie va fi organizată în parcul Herăstrău o adunare publică la care vor lua parte părinții lui Ionuț, dar și alți oameni care vor să-i transmită băiețelului plecat de pe pământ la vârsta de numai patru ani că n-a fost uitat. Astfel se și numește această acțiune – “Ionuț, România nu te-a uitat!”. Aș adăuga totuși că nu e chiar așa. Cei care au pus la cale “vânturarea” maidanezilor dintr-un colț în altul al Bucureștiului, între 2010 și 2013, vor ca totul să fie uitat cât mai repede…
