Afacerile prin care Ghiţă este conectat la sfera de influență a Kremlinului. Cum a ajuns mogulul crescut de SRI să facă jocul lui Putin | Cea mai citită dezvăluire a săptămânii

Deputatul este conectat prin fire discrete, dar solide la sfera de influenţă a Kremlinului. După intrarea în Partidul România Unită (PRU), înființat de Bogdan Diaconu, Ghiță s-a lipit și de extremiștii controlați de regimul lui Putin. Nu pe gratis însă.

În 2013, când Sebastian Ghiță era cel mai influent om din România ca reprezentant direct al premierului Victor Ponta, declarațiile publice ale politicia-nului erau explicit anti-rusești. „Sunt exemple clare de acţiuni destabilizatoare ruseşti în Bulgaria. Credeţi că le e jenă să ocolească România?Bulgaria, Ucraina, Moldova, Serbia, Ungaria au avut în ultimii 10 ani relaţii mult mai ample cu Rusia. România s-a angajat ferm pe drumul parteneriatului strategic cu SUA, de aici şi zecile de investiții americane în fabrici noi, tehnologii ultramoderne în domeniul explorării şi extracţiei de gaze. Americanii nu veneau fără siguranţă şi stabilitate. Independenţa energetică ce poate fi obţinută de România, precum şi competitivitatea economică obţinută prin scăderea preţurilor la energie nu fac casă bună cu interesele Gazprom. Chiar şi OMV este deranjat de apariţia unui nou competitor (companiile americane – n.r.). MOL vrea licenţe de explorare. Lukoil la fel. Să nu fim naivi. Sunt interese mari“, declara Sebastian Ghiță într-un interviu pentru ziare.com.

Acuze la adresa concurenţei americane

Doi ani mai târziu, în 2015, când DNA îl cerceta pe Ghiță în câteva dosare, pro-americanismul mogulului din spatele România TV se transformase în anti-americanism.

„O porcărie imensă, asta este afacerea Microsoft cu România! (…) Ne-au vândut o hârtie pe 400 de milioane de euro. (…) Oracle a vrut de curând să facă același lucru. Ne-a vândut softuri de sute de milioane de euro. (…) Veniseră (…) să ne fure și Oracle o tură! Am reușit să evităm asta! (…) Știți că Minis-terul de Finanțe nu are nici acum un soft integrat? Au zis că-l fac multinaționalele, că noi nu știm. Uite că softul de la APIA, cu plăți de un miliard de euro pentru România, l-a făcut o firmă românească, Siveco. La Casa de Sănătate l-a făcut Teamnet.” UTI a făcut SEAP-ul. Nu suntem chiar ultimii oameni! (…) V-am zis că am vorbit cu sute de oameni de afaceri ro-mâni. Geme podul de la Casa de Sănătate de aparatură HP veche, nefolosită. Tone! Pică podul! HP a livrat de sute de milioane de dolari și aruncăm și luam iar și aruncăm și nu folosim, și tot așa. Asta în sport se numește să flu-ieri cu dublă măsură! Este groaznic să cred că doar oamenii din România sunt corupți“, afirma acelaşi Sebastian Ghiță pentru tolo.ro.

Fratele mogulului de la Ploieşti, afaceri cu softuri-spion

Dar Sebastian Ghiță nu a stat cu mâinile în sân în tot acest timp. În ultimele luni, mi-nistrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a anunțat că a trimis mai multe plângeri la DNA. Conform acestor plângeri, companii controlate de Ghiță ar fi încheiat contracte cu instituții publice care 
s-ar fi soldat cu pagube importante pentru stat. Pe de altă parte, o companie controlată de fratele politicianului, Alexandru Ghiță, 2K Telecom, a făcut afaceri cu o companie italiană specializată în producerea și vânzarea de softuri-spion în special pentru instituții publice din numeroase state. Conform Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI), „În octombrie 2012, Andreea Oana Arvanitopol și Ale-xandru Ghiță, reprezentanți ai firmei 2K Telecom, l-au contactat pe Massimiliano Luppi, reprezentant al firmei italiene HackingTeam. Românii doreau să stabilească o întâlnire pentru a vedea cum funcționează softul de spionaj vândut de firma italiană. Întâlnirea trebuia să aibă loc în Italia la Milano“. Aceeași sursă a mai arătat că „din discuțiile purtate, se pare că firma lui Alex Ghiță a devenit parteneră cu HackingTeam și căuta clienți disponibili să plătească pentru softurile spion dezvoltate de firma italiană. Unii dintre clienții găsiți de 2K Telecom sunt chiar din Guatemala, însă au găsit posibili clienți și în Mexic, după cum reiese din discuțiile purtate de reprezentanții celor două firme“. 

După 2010, statul sud-ameri-can Guatemala a fost intens curtat de către Rusia lui Putin. Ba chiar, în premieră, minis-trul rus de Externe, Serghei Lavrov, a făcut o vizită oficială în Guatemala în 2015. Anterior, Rusia a acceptat o altă premieră: un guatemalez a fost inclus în programul spațial rus după ce NASA, care l-a antrenat câțiva ani, i-a cerut să-și dobândească cetățenia americană pentru a putea fi trimis în spațiu.

Conform CRJI, „reprezentanții firmei Hacking Team au fost și la București în 2014 pentru a face o demonstrație a softului lor. Vizita italienilor a fost organizată cu sprijinul Serviciului Român de Informații, prin intermediul Institutului pentru Tehnologii Avansate, componentă a SRI“.    

În 2013, când Sebastian Ghiță era cel mai influent om din România, declarațiile sale erau explicit anti-rusești: „Sunt exemple clare de acţiuni destabilizatoare ruseşti în Bulgaria. Credeţi că le e jenă să ocolească România?“. Doi ani mai târziu, când DNA îl cerceta în câteva dosare, pro-americanismul mogulului RTV se transformase în anti-americanism.

CORPORAȚIA LUKOIL, cea mai mare investiție rusească din România, este un alt contributor important al platformei Ghiță. La fel ca în cazul tranzacțiilor cu SRI, beneficiarul real al afacerilor cu Lukoil este tot Asesoft Internațional, firma-mamă a grupării.“

Ponta, alături de prietenii Moscovei

Fostul premier Victor Ponta susținea, oficial, că este un susținător al parteneriatului strategic cu SUA, însă doi din principalii săi parteneri săi externi, premierul italian, Matteo Renzi, și cel al Serbiei, Aleksandar Vucic, sunt considerați apropiați ai Moscovei. Relația lui Ponta cu cei doi a fost dincolo de obișnuitele legături oficiale, ca între niște premieri europeni. Renzi, un socialist, s-a implicat direct în campania prezidențială din România, în sprijinul lui Ponta. Cei doi au avut numeroase întâlniri între 2014 și 2015, inclusiv o vizită „secretă” a premierului român la Roma, în ianuarie 2014. În plan extern, Renzi este cel care a blocat adoptarea, săptămâna trecută, a unor noi sancțiuni UE împotriva Moscovei. Sancțiunile au fost cerute de Germania, Marea Britnaie și Franța ca răspuns la bombardamentele brutale asupra orașului Alep din Siria. În iunie, premierul italian a fost în vizită în Rusia și a anunțat strângerea legăturilor economice cu această țară.

Premierul Serbiei este o altă conexiune a lui Ponta, cu legături la Moscova. Cei doi s-au întâlnit relativ frecvent, iar Ponta îl definea pe Vucic drept „prietenul” său. Vucic a devenit celebru în plan extern prin faptul că prima sa vizită, după ce a fost instalat la conducerea Executivului de la Belgrad, a fost la Moscova. Președinția rusă a transmis la acel moment un comunicat în care anunța că așteaptă ca Vucic să numească în Guvern persoane capabile să întărească legăturile dintre Rusia și Serbia. În octombrie 2015, Ponta a participat la o trilaterală cu Vucic și Borisov, premierul bulgar Boiko Borisov, cel care s-a opus vehement unei flote NATO în Marea Neagră. (Mircea Marian)

Partidul România Unită, aliat cu spioni ruşi

Odată, însă, cu intrarea lui Sebastian Ghiță în Partidul România Unită, apropierea lui Ghiță de interese putiniste a devenit explicită. Un articol foarte bine documentat din publicația inlinidreapta.ro, intitulat “Bogdan Diaconu și Partidul România Unită – un proiect rusesc”, susține că extremismul asumat de PRU este de sorginte rusă. Argumentul inliniedreapta.ro este asocierea PRU cu un partid extremist polonez. „Bogdan Diaconu a fost pregătit pentru politica mare timp de 12 ani, în PSD și PC. Apoi a fost lansat la apă cu PRU, un PRM pentru tineri, de care era atâta nevoie după trecerea lui Vadim la cele de smoală și chinuri veșnice. Următorul pas al lui Diaconu, în plină desfășurare acum, e altoirea la mișcările pro-ruse din Europa. Pe 18 mai 2016, Mateusz Piskorski, președintele partidului pro-rus din Polonia, Zmiana (Schimbare), a fost arestat de Agenția de Securitate Internă a Poloniei (ABW) sub suspiciune de spionaj pentru Rusia și, posibil, China. «Situația este foarte serioasă pentru că e o problemă de securitate națională a Poloniei», a spus, pentru postul TV Republika, Mariusz Kaminski, coordonatorul serviciilor speciale poloneze. Au fost percheziționate sediul partidului și domiciliile liderilor Tomasz Jankowski, Konrad Rękas și Mateusz Piskorski, de unde au fost confiscate hard disk-uri, documente și alte obiecte. Pe 15 martie 2016, Bogdan Diaconu anunța că a semnat cu Mateusz Piskorski un acord de colaborare între Partidul România Unită și Zmiana. Pe 10 iunie 2016, Agenția de Securitate Internă a Poloniei a adăugat că arestarea lui Piskorski are legătură cu organizarea de proteste cu ocazia Summitului NATO (…) la Varșovia. Împreună cu grupuri anti-NATO din Germania, Republica Cehă, Bulgaria, Ungaria și Slovacia, Piskorski urmărea crearea unei «Internaționale anti-NATO», finanțată de serviciile rusești“, se arată în articolul inliniedreapta.ro.

„Dumneavoastră sunteți un Black Cube de Dâmbovița!“

O altă publicație specializată în investigații de presă, riseproject.ro, s-a ocupat de relațiile de afaceri dintre HackingTeam Italia și firme sau instituții românești. Publicația citată a scris că „în 2013, organizația «Reporteri fără Frontiere» a inclus compania HackingTeam în raportul «namici ai Internetului» pentru că ar vinde softuri de spionaj unor state în care drepturile omului nu sunt respectate“. Tot riseproject.ro a menționat și statele în care HackingTeam a vândut softuri-spion: în 2015, „propria bază de date a HackingTeam a fost ea însăși spartă și, parțial, postată pe internet: 400 Gb de informații secrete. Astfel, pentru prima oară a reieșit lista de clienți guvernamentali pe care HackingTeam i-a avut de-a lungul timpului. Pe lângă instituțiile de law-enforcement din țări ca Australia, Coreea de Sud și Statele Unite, pe lista partenerilor HackingTeam se regăsesc și state blamate internațional pentru nerespectarea drepturilor omului ca Rusia, Turcia, Sudan, Nigeria, Mexic sau Azerbaijan. Totodată, lista include și un grup de state din Uniunea Europeană: Cipru, Cehia, Ungaria, Luxemburg, Polonia și Spania.“

Firme ale lui Sebastian Ghiță au lucrat, la rândul lor, pentru Serviciul Român de Informații. Din dezvăluirile riseproject.ro reiese că „SRI, printr-o unitate specializată (Institutul pentru Tehnologii Avansate), a plătit 4,8 milioane de lei, în iunie 2013, companiei Teamnet International – aflată în proprietatea lui Ghiță timp de zece ani, semnalată public ca beneficiar constant al fondurilor de stat, controlată acum de un offshore din Liechtenstein și condusă de partenerii din liceu ai mogulului PSD.“

Întrebat de către „România liberă“ dacă a intermediat softuri-spion ale HackingTeam, Sebastian Ghiță s-a dezlănțuit: „Nu am auzit în viața mea de așa ceva. Nu am cunoștință despre astfel de lucruri. Ar trebui să îl întrebați pe domnul Adamescu, că înțeleg că dânsul vă dă banii pentru investigațiile astea. Eu așa cred, că dumneavoastră sunteți un Black Cube de Dâmbovița!“.

Beneficii. Firma Asesoft, pe statul de plată al Lukoil

Sebastian Ghiță lucrează cu bani rusești, susţine Rise Project, din care cităm: “CORPORAȚIA LUKOIL, cea mai mare investiție rusească din România, este un alt contributor important al platformei Ghiță. La fel ca în cazul tranzacțiilor cu SRI, beneficiarul real al afacerilor cu Lukoil este tot Asesoft Internațional, firma-mamă a grupării. În final, banii au ajuns aici, iar intermediarii, deși diferiți, fac parte din aceeași rețea.

Circuitul arată în felul următor: în 2013, corporația Asesoft International a încasat 4,8 milioane lei de la firma Glar Construct, parte a platformei, care, la rândul ei, primise 9,2 milioane lei de la societatea Euroconstruct Trading 98. Cea din urmă e afacerea grupării Golden Blitz, celebră pentru contractele publice obținute pe vremea guvernării PDL, dar și pentru legăturile cu Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea. Banii provin, de fapt, de la Lukoil, în condițiile în care Euroconstruct reface batalul rafinăriei rusești din Ploiești, iar Glar Construct a subcontractat mare parte din lucrare