Directorul general al Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), Georgian Gabriel Surdu, a fost reținut de DNA pentru cumpărare de influență.
Gabriel Surdu i-a cerut baronului PSD de Buzău, Marian Bîgiu, în vara anului 2013, facilitarea încheierii unui contract de aproape 11 milioane de euro în beneficiul firmelor pe care le controla prin interpuși.
Bîgiu a acceptat propunerea lui Surdu, contra unei șpăgi în valoare de 8% din valoarea contractului, deși el practica dijmuirea valorii contractelor cu 20% (după cum rezultă din alte dosare penale în care a fost arestat preventiv).
Regula baronilor: arvuna, garanția încheierii contractelor ilicite!
În vara anului 2013, Georgian Surdu (șeful RA APPS) și Cristinel Bîgiu (președintele CJ Buzău) s-au întâlnit într-un restaurant din București, unde au bătut palma pentru contracte contra 8% din valoarea lor.
La doar câteva zile de la întâlnirea din restaurantul bucureștean, Surdu i-a plătit arvuna de 75.000 de euro lui Bîgiu printr-un intermediar (care a recunoscut fapta – surse).
La scurt timp după ce a încasat arvuna, baronul PSD Bîgiu i-a facilitat lui Surdu obținerea unui contract de consultanță la Primăria Ghergheasca, din județul Buzău, pentru firma pe care o controla, respectiv pentru SC Construct Co Group SRL, administrată de paravanul Horaţiu Daniel Vidan Popa.
Surdu urma să plimbe banii din contracte și printr-o altă firmă pe care o controla, dar care era administrată de un alt paravan – Adrian Oancea.
Comuna care plătește consultanța pentru legi pe care le putea citi în Monitorul Oficial
Potrivit contractului de consultanță, firma lui Surdu avea următoarele obligații: „să îndrume metodologic aplicarea de procedurilor de acordare a contractelor de achiziții publice sau a acordurilor-cadru; „să informeze Primăria asupra prevederilor legale și schimbărilor survenite în legislație în domeniul achizițiilor publice”; „să verifice documentațiile aferente procedurilor de atribuire a contractelor”; „să ofere asistență atunci când se fac contestații”.
Toate acestea puteau fi citite în Monitorul Oficial de către edilul și Consiliul Local al Primăriei Ghergheasca. Cu alte cuvinte, banii primăriei au fost aruncați pe fereastră la comanda baronului PSD de Buzău, Bîgiu.
Contract de 11 milioane de euro; dijma – peste 870.000 de euro
În 2014, Bîgiu și Surdu au trecut la alt nivel și anume la contracte de aproape 11 milioane de euro, cuantumul procentual al dijmei rămânând același: 8%.
Tot la Primăria Ghergheasa- Buzău, prin influența președintelui CJ Cristinel Bîgiu, firma lui Surdu a obținut un nou contract de aproape 11 milioane de euro pentru "Modernizare drumuri de interes local și rețea publică de canalizare și stație de epurare".
Procentul de 8% din valoarea contractului promis baronului PSD Cristinel Bîgiu era de 878.222,47 euro, din care Surdu plătise arvuna de 75.000 de euro.
Probele DNA care au dus la reținerea șefului RA-APPS Surdu
În timpul perchezițiilor făcute la sediul RA-APPS, la sediul firmelor lui Surdu, la domiciliile paravanelor sale, Daniel Vidan Popa și Adrian Oancea, procurorii au ridicat documente, calculatoare, laptopuri.
De asemenea, au fost furnizate probe și de la Primăria Ghergheasa-Buzău, documente ale circuitului banilor, plus declarațiile de martor (recunoașterea faptelor), spun surse judiciare.
Procurorii cer arestarea directorului general al RA-APPS, Gabriel Surdu, deoarece dacă ar fi lăsat în libertate, acesta ar putea altera rezultatele anchetei prin presiuni sau influențarea martorilor, spun surse judiciare. Surdu este acuzat de cumpărare de influență.
Cristinel Bîgiu, arestat ( acum, la domiciliu) în alte cauze, are calitatea doar de suspect în acest nou dosar, fiind urmărit penal pentru trafic de influență.
Dacă n-ar fi avut alte dosare, Bîgiu ar fi fost cercetat în libertate. Din moment ce este doar suspect în acest nou dosar, înseamnă că el a colaborat cu anchetatorii, oferindu-le detalii.
Dacă șeful RA-APPS, Georgian Surdu, ar vrea să scape de arest, ar trebui să ofere informații și probe despre alte fapte penale care nu sunt încă cercetate de DNA. Joi, Tribunalul București va judeca solicitarea DNA de arestare preventivă.
Pentru realizarea probațiunii, DNA a colaborat cu SRI.
Istoria neagră a RA-APPS, instituție pătată de scandaluri și conflicte de interese
Regia Autonomă-Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) “funcționează în scopul administrării, păstrării integrității și protejării bunurilor aparținând domeniului public al statului, destinate asigurării serviciilor publice de interes national,” după cum anunță site-ul instituției.
Activitarea regiei, de-a lungul anilor și pe parcursul guvernărilor de diferite culori politice, a ieșit în evidență tocmai printr-o crasă lipsă de protejare a bunurilor statului. Încă de la înființare, în februarie 1991, regia a fost acuzată de favoruri făcute unor chiriași de lux: politicieni, foști demnitari, oameni de afaceri sau artiști, fie că a fost vorba direct de aceștia sau de rude, asociații și fundații ale lor.
Pe lista chiriașilor care nu aveau dreptul legal de a primi o locuință de protocol s-au numărat, de-a lungul anilor, nume precum: Gelu Voican Voiculescu (fost vice-premier din guvernarea Roman), Mircea Geoană (fost ministru de Externe, fost șef al Senatului, fost membru PSD), Andrei Păunescu (fiul lui Adrian Păunescu), Illie Ilașcu (fost parlamentar PRM, fost deținut politic), Șerban Nicolae (senator PSD), Remus Pricopie (fost ministru al Educației), Gabriel Cotabiță (cântăreț), Mioara Roman (fosta soție a lui Petre Roman), Elena Ceaușescu (soția lui Ilie Ceaușescu, fratele fostului dictator). Acestea sunt doar câteva nume, lista chiriașilor de lux ai RA-APPS, care au plătit chirii modice ani de zile pentru vile și apartamente de la stat, se întinde pe zeci de pagini.
Elena Udrea și contractul cu RA-APPS
Una dintre primele nereguli sesizate în activitatea Protocolului de Stat datează de la începutul anilor 2000. Astfel, o anchetă a Autorității de Control al Guvernului a stabilit în 2007 că RA-APPS a atribuit contracte de asistență juridică, în perioada 2001-2006, deși avea proprii juriști care reprezentau instituția la procese. Cristian David, pe atunci ministru delegat pentru Control, declara că 12 cauze au fost încredințate cabinetului de avocatură Elena Udrea, din totalul de 23 încheiate de regie în perioada 2000-2006. Udrea a anunțat atunci că va returna Regiei onorariul – de peste 2 miliarde de lei vechi –, deși consideră contractul legal și se simte supusă unui atac politic. În 2007, Elena Udrea era secretar executiv al PDL, iar Cristian David era ministru din partea PNL.
Bunurile statului, vândute pe nimic
Un alt vechi scandal iscat de activitatea Regiei al cărei scop principal ar trebui să fie protejarea patrimoniului de stat datează din anul 2006, când cotidianul Evenimentul zilei a publicat detaliile unui proiect potrivit căruia Regia urma să vândă proprietățile la un preț cu mult sub cel al pieței. Secretariatul General al Guvernului, pe atunci condus de liberalul Radu Stroe, a anunțat ulterior că proiectul a fost retras. Scandalul venea la scurt timp după ce directorul Regiei, PDL-istul Cristian Vlaicu, fusese demis pe fondul unor discuții legate de privilegierea unor foști demnitari. Mai multe publicaţii dezvăluiseră că în casele statului locuiesc fără drept foşti parlamentari, miniștri și consilieri de stat.
Geoană, un deceniu în vila RA-APPS
Cinci ani dintre cei zece în care a ocupat o vilă a RA-APPS, Mircea Geoană nu a deținut o funcție care să justifice ocuparea unei locuințe de la stat. Situată pe strada Cucu Sarostescu din zona Dorobanți, vila cu un etaj a găzduit familia Geoană în schimbul unei chirii modice. Geoană a făcut primul pas în vila de la stat în timpul Guvernului Năstase, ca ministru al Afacerilor Externe, potrivit unor documente RA-APPS. La doar două zile după ce a coborât de pe scaunul de ministru, pe 23 decembrie 2004, Geoană a încheiat un contract de prelungire a șederii, până la rezolvarea situației locative. Aceasta a venit abia 10 ani mai târziu, când Guvernul Ponta a scos la vânzare casa exclusului din PSD, Mircea Geoană.
Cotabiță, apartament cu cântec
Un nume surprinzător de pe lista chiriașilor favorizați ai Protocolului de Stat a fost cel al cântărețului de muzică ușoară Gabriel Cotabiță. Deși nu a fost niciodată demnitar, acesta a primit, în anul 2004, o locuință socială de la primărie. Acesta s-a apărat spunând că este doar un apartament de două camere, pentru care plătește o chirie destul de mare.
Regele evaziunii fiscale, chiriaș la stat
În octombrie 2013, Centrul de Investigații Media publica o anchetă despre contractul de închiriere închieat între RA-APPS și libanezul Said Baaklini, judecat pentru crimă organizată și spălare de bani. Astfel, firma celui cunoscut drept “regele evaziunii fiscale”, LibaRom Agri SRL, avea în decembrie 2010 o casă a Regiei închiriată pe malul lacului Snagov, potrivit Centrului de Investigații Media. Deși contractual era valabil până în 2015, firma nu apărea pe lista chiriașilor RA-APPS făcută publică de guvernul Victor Ponta în ianuarie 2013.
De la mamă, pentru fiică
Un caz clar de conflict de interese a fost cel al fostului secretar general al Guvernului, Daniela Andreescu, care a aprobat o notă a RA-APPS prin care asociația fiicei sale primea un spațiu de la Regie. Mai exact, Agenția Națională de Integritate acuza că Andreescu a aprobat atribuirea către Asociația Clubul de Pescuit Sportiv Delta Fishing a unui spațiu de 105,2 mp, situat la parterul imobilului din str. Matei Basarab nr. 71, pe o perioadă de un an. Ulterior, Andreescu a aprobat și extinderea termenului de atribuire de la unu la cinci ani. În noiembrie 2011, Emil Boc, pe atunci prim ministru, a chemat-o la discuții pe Andreescu, pe tema atribuirii respectivului spațiu familiei sale. După întâlnire, Boc a anunțat că Daniela Andreescu a fost demisă din funcția de secretar general al Guvernului.
Acuzațiile unui premier
În ianuarie 2013, fostul prim ministru Mihai Răzvan Ungureanu a vorbit despre numeroasele nereguli de la RA-APPS. Acesta a susținut, într-o emisiune Gândul Live, că a primit amenințări după ce a anunțat că va restructura RA-APPS. Miza ar fi fost cele aproape 200 de milioane de euro pe care statul spera să îi obțină în urma vânzării imobilelor de protocol. Ungureanu a vorbit despre înțelegerile ascunse care au ținut în viață mamutul care protejează foștii demintari: “RA-APPS este suma micilor compromisuri politice făcute în ultimii 20 de ani de viaţă politică postdecembristă”.