12.7 C
București
duminică, 26 septembrie 2021

Cine sunt cei care decid legile României. Diletanţii din Comisiile Parlamentare: un chimist la Transporturi, un istoric la Protecție Socială, un paznic la Educație și un geolog la Apărare

Comisiile din Senat și din Camera Deputaților au atribuții în domenii clar delimitate. Dar nu există nici un criteriu – educațional sau profesional – pe baza căruia să se facă alegerea președinților și a membrilor acestora.

Regulamentul stipulează că alcătuirea Comisiilor se face cu respectarea configurației politice, iar președinții acestora sunt aleși la propunerea liderilor grupurilor. Alegerea pe criterii strict politice face ca mulți dintre șefii comisiilor din Camera Deputaților și Senat să nu aibă pregătirea corespunzătoare pentru domeniul pe care îl gestionează.

Chimistul de la Transporturi

La Camera Deputaților, Comisia de transporturi este condusă de Mihai Lupu (PNL), care a absolvit liceul de chimie și a terminat Academia de Studii Economice. Deputatul a declarat pentru RL că a dobândit experiența necesară după ce, anterior, a lucrat la o companie de transport a produselor petroliere. Tot aici a dobândit și experiență managerială.

Comisia de agricultură este condusă de deputatul Nini Săpunaru (PNL), extrem de activ în ultima vreme și care a avut inițiativa potrivit căreia supermarketurile să comercializeze 51% produse românești. Nini Săpunaru (PNL) a terminat Academia de Studii Economice și are un doctorat luat cu o lucrare care nu are tangență cu domeniul agricol: „Locul şi rolul instituţiei vamale în Uniunea Europeană”.

Această temă probabil i-a rămas dragă din perioada 1997-1999 când deținea funcția de secretar de stat la Direcţia Generală a Vămilor din Ministerul de Finanţe. Săpunaru nu a răspuns la apelul telefonic și nici la mail. Nici un deputat și senator nu au răspuns la mail-urile trimise de „România liberă“.

Istoricul de la Protecție socială

Mediul este un domeniu care a determinat o serie de controverse și proteste de stradă dacă ne gândim doar la proiectul Roșia Montană. Președintele Comisiei de mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților este Ileana Carmen Moldovan (PSD), care nu a urmat nici un fel de curs sau specializare în acest domeniu. Este juristă și a terminat Colegiul Național de Apărare. Nu a activitat niciodată în acest domeniu, patru ani fiind jurnalistă, trecând apoi în politică. Nu a răspuns solicitării RL.

Telefonic ne-a promis că va răspunde în scris întrebărilor noastre. Nu a făcut-o.

Greu de înțeles pe ce criterii a fost ales social-democratul Adrian Solomon să conducă Comisia de muncă și protecție socială din moment ce el este absolvent al Facultății de Istorie și nu a urmat nici un curs în domeniul mai sus menționat. În schimb, a frecventat cursu-rile Colegiului Național de Apărare.  Nici experiența sa pro-fesională nu îl ajută. În trecut a fost  profesor de istorie la Colegiul Naţional „Gh.R. Codreanu“ din Bârlad.

La Camera Deputaților, președintele Comisiei pentru poli-tică economică, reformă şi privatizare este Mihai Tudose de la PSD. Acesta a terminat  Facultatea de ştiinte juridice şi administrative, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir“ la vârsta de 28 de ani. Plus, “pasiunea” obișnuită a politicianului român: a făcut dreptul la privat în timp ce era șef al unui birou senatorial.

Educația, pe mâinile  unui agent de pază

La Comisia de învățământ a Camerei Deputaților îl regăsim pe Nicolae Diaconu (PSD) care, la 28 de ani, a absolvit  Academia de Poliție “Al. I. Cuza” București, fiind licențiat în Științe juridice – specializarea drept, după cum menționează în propriul CV. Din 2007, Nicolae Diaconu încearcă să își dea doctoratul în inginerie, dar – deocamdată – fără succes. Nici activitatea sa profesională nu are legătură cu educația sau  învățământul, Diaconu fiind timp de șapte ani directorul unei firme de pază.  Timp de nouă ani a activat în PD Timiș, apoi a intrat în parlament pe listele PP-DD, a trecut pentru o scurtă perioadă pe la UNPR, pentru ca acum să activeze în PSD.

La Comisia pentru cultură avem  un preot, pe Gigel Știrbu (PNL). Pe lângă algoritmul politic, este posibil ca Gigel Știrbu – care a absolvit Institutul Teologic din Craiova, dar și cursuri la Universitatea Națională de Apărare – să fie ales pe criteriul reprezentativității care spune că 90% din români se declară ortodocși. „România liberă“ a scris, însă, că teza de doctorat a lui Gigel Știrbu – care a fost și ministru al Culturii – ridică o serie de semne de întrebare în privința corectitudinii sale academice.

Geologul de la Apărare

Comisia de apărare a fost demili-tarizată după ce Ioan Mocioalcă (PSD) a fost ales președinte. Acesta  a terminat, la vârsta de 29 de ani, Facultatea de geologie la Unversitatea București. Dar asta nu l-a împiedicat ca, în 2011, să devină doctor în economie. Mocioalcă a urmat Colegiul Național de Apărare și a fost membru al Adunării Parlamentare a NATO care are 257 de membri (titulari, cu drept de vot), din parlamentele celor 28 de ţări membre NATO. Adunarea se întrunește fix de două ori pe an.

Președintele Comisiei de politică externă este Laszlo Borbely (UDMR) care este economist, profesie pe care a exercitat-o timp de 13 ani la diverse firme: BJATM, Tg. Mureş, ICRA Tg. Mureş, ICRM Tg. Mureş. În 1990 a intrat în politică de unde nu a mai ieșit, fiind deputat și ministru.

Și la Senat întâlnim incompatibilități între studiile preșe-dinților și comisiile pe care le conduc. Petru Filip (PSD) nu s-a pregătit niciodată pentru a fi ales președinte al Comisiei de politică externă din Senat. El este inginer mecanic și doctor în economie și în inginerie.

Nu era mai nimerit ca senatorul Filip să conducă o Comisie din domeniul Finanțe, Economie, Buget sau chiar Transporturi? La această întrebare nu am găsit răspuns deoarece Petru Filip nu obișnuiește să își citească e-mail-urile care se întorc instantaneu către expeditor.

Dar cu diaspora ce aveți?

Majoritatea universităților au cursuri de administrație, dar președintele acestei comisii din Senat, Ioan Deneș (PSD) nu le-a urmat. El s-a specializat în construcția de mașini și de aproape un sfert de secol nu a mai urmat nici un curs de specializare.

Înainte să fie deputat, a fost directorul comercial al unei firme din Dej. Deși se organizează numeroase cursuri, seminare și evenimente în domeniul protecției mediului, președintele acestei Comisii din Senat, Octavian Motoc (PNL), le-a ignorat. A rămas la statutul său de inginer.

Nici meseriile sale nu au legătură cu acest domeniu extrem de specializat: șapte ani jurnalist la ziarul local Delta din Tulcea, apoi o serie de funcții în cadrul Consiliului Județean Tulcea.

Una dintre cele mai sensibile comisii – date fiind evenimentele de la ultimele alegeri prezidențiale când românii din străinătate au fost împiedicați să voteze – este cea a românilor de pretutindeni. Președintele ei este Dumitru Marcel Bujor, ales pe listele PP-DD, trecut pentu o scurtă perioadă pe la UNPR pentru a se stabili la PSD.

Deputatul Bujor nu a terminat decât 12 clase și menționează, în biografia sa, că are un brevet în turism și că a fost manager în turism. A fost 18 ani inspector la ARDAF, președintele clubului de fotbal FC Onești și director general la Trotuș SA.

Desigur, studiile corespunzătoare nu garanteză gestio-narea Comisiei parlamentare în parametri optimi. Spre exemplu, profesorul Ecaterina Andronescu (PSD), președintele Comisiei de învățământ din Senat a operat o serie de modificări legislative care vin în ajutorul politicienilor-plagiatori. Este cert, însă, că lipsa de pregătire educațională în domeniul pe care trebuie să îl gestionezi ca președinte al unei comisii reprezintă un handicap. 

Rolul comisiilor

Comisiile Camerei Deputaților pregătesc documentele pentru lucrările în plen, examinează proiecte de legi și propuneri legislative. Propunerile de membri se fac de către grupurile parlamentare, respectând algoritmul politic potrivit Regulamentului Camerei Deputaților. Propunerile nominale pentu comisiile Senatului se anunţă de către liderii grupurilor parlamentare. Există un traseism și la nivelul acestor comisii, dat fiind că “liderii grupurilor parlamentare pot anunţa oricând decizia grupului de a opera schimbări între membrii grupului privind apartenenţa la comisii”.

Cine judecă  cererile DNA

Cea mai mare parte din membrii Comisiei juridice din Senat, chemați în numeroase rânduri să analizeze cererile DNA de arestare sau de începere a urmăririi penale fie şi-au completat studiile juridice la vârste înaintate, fie le-au urmat la universităţi private cu reputaţie proastă ori nu au deloc specializarea în drept.

Spre exemplu, vicepreședintele comisiei, Marius Coste, este specialist în mecanica agricolă după ce a absolvit Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din Cluj.

Senatorul Nelu Tătaru a fost medic și manager la spitalul din localitatea Huși și nu are nici o treabă cu științele juridice. Iar Cristian Rădulescu nu are cunoștințe juridice, el fiind absolvent al Institutului de Medicină și Farmacie București.

Ultima oră
Pe aceeași temă