31 C
București
sâmbătă, 13 august 2022
AcasăSportFormula 1PERICOL: Bacteria care ne ucide copiii

PERICOL: Bacteria care ne ucide copiii

Un copil de 4 ani a murit zilele trecute într-un spital din Bucureşti. Verdict medical: infecţie cu pneumococ. Doar pe surse. În rapoartele transmise Direcţiei de Sănătate Publică nu figurează motivul decesului. În România nu există un sistem naţional de raportare a cauzei morţilor.

Certificatul de deces al micuţului menţionează sec: stop cardio-respirator. Pe vremuri, exista un Institut Naţional de Sănătate care centraliza datele din teritoriu. Acum, e întuneric în rapoarte. Precum la morgă, aşa şi-n catastifele guvernamentale. În România, 29% dintre decesele la copii sub 5 ani au fost cauzate de pneumonie, relevă Raportul „World Health Organization, Global Health Observatory Data Repository“ din august 2015.

Potrivit rapoartelor Organi­zaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), România figurează pe primul loc în Uniunea Euro­peană în ceea ce priveşte numă­rul de decese provocate de pneumonie în rândul copiilor de până în 5 ani. Mai exact, din cauza acestei boli, în ţara noastră, mor anual, în medie, peste 600 de copii. Mare parte dintre aceste infecţii respiratorii pot fi prevenite prin vacci­narea anti-pneumococică.

Din istoria literaturii se ştie că Rudyard Kipling, la insistenţele soţiei sale, a plecat cu micuţa Josephine la New York. El avea 34 de ani, ea – câţiva anişori. Era un scriitor în plină glorie, dar el şi micuţa lor fiică s-au îmbolnăvit de plămâni. Scriitorul a supravieţuit, copila nu. Kipling nu avea să-şi mai revină niciodată după această pierdere, dar a decis să nu se mai întoarcă niciodată în America. Nici nu a mai scris frumoasele cărţi pentru copii, după „Good-bye Josephine”.

Nu avem talentul şi nici orgoliul lui Kipling de a ne supăra ca măgarul pe sat. În România, sugari mor sub ochii noştri, autorităţile trimit condoleanţe cazon, doctorii dau din umeri, societăţile medicale nu au interlocutor guvernamental. Soluţii există, dar cine să le aplice?

Copilul, purtător asimptomatic

Conform statisticilor din Ro­mâ­nia, 1 din 4 copii este pur­tător asimptomatic ai pneumococului, responsabil de cinci boli grave: meningită pneumococică, pneumonie, otită, bacteriemie şi sinuzită, afirmă specialiştii consultaţi de „România liberă”. O simplă răceală, însoţită de tuse, poate ascunde ceva grav. „O pneumonie poate ucide şi în 24 de ore, dar, de regulă, se întâmplă în trei-patru zile de la debutul simptomelor. Acest lucru ţine de agresivitatea germenelui care produce infecţia, dar şi de capacitatea de apărare a orga­nismului“, a avertizat prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumo­logie (SRP).

Mulţi părinţi administrează copiilor antibiotice la banale răceli. Majoritatea virozelor sunt provocate de virusuri. De multe ori infecţia bacteriană o poate complica pe cea virală. “Antibioterapia empirică a virusurilor cu antibiotice este cea mai mare catastrofă a zilelor de azi“, ne-a declarat profesorul Dorin Sarafoleanu. Aceasta distruge flora comensală, adică cea care trăieşte în armonie cu organismul nostru şi contribuie, alături de factorii imunitari, la combaterea florei microbiene patogene. Subminează, aşadar, mecanismele de apărare naturale, echilibrate şi armonioase. „În consecinţă, scade imunitatea naturală, fabricată de «gardienii bastionului nostru de apărare», stimulată fiind tocmai de lupta organismului uman cu agresorii din mediu”, a mai spus reputatul orelist român.

Într-o după-amiază din 1626, Francis Bacon (scriitor şi filosof britanic, despre care se spune că ar fi scris o serie din operele lui Shakespeare)  urmărea o furtună de zăpadă. Pe loc i-a trăsnit ideea că zăpada ar putea fi folosită pentru a conserva carnea, în acelaşi mod în care sarea o făcea. Bacon a cumpărat o găină, i-a tăiat gâtul, a ciupi­lit-o şi apoi a umplut-o cu zăpadă. Găina n-a îngheţat, în schimb Bacon a murit de pneumonie. Suntem, totuşi, la cinci secole distanţă…

Prevenţia

Orice medic infecţionist ştie că medicina este predictivă. Mai bine previi boala, decât să o tratezi. „Orice acţiune tera­peutică în spital e mai scumpă decât un vaccin”, ­ne-a precizat Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Naţio­nale de Pneumonologie. „Prin vaccinare imunizăm organis­mele firave de posibile complicaţii fatale. Pe lângă suferinţă şi costuri suplimentare, există risc serios de exitus.”

Pneumococul afectează şi populaţia cu imunitate scăzută şi vârstnicii. Deci, şi maturii sunt afectaţi de aceste bacterii. Iar în cazul unui sistem imunitar slăbit, îmbolnăvirea cu pneumococ duce la deces chiar şi în rândul adulţilor, indiferent de vârstă. Iar medicii spun că vaccinarea adulţilor este la fel de indicată ca vaccinarea copiilor.

În România se înregistrează anual 573.550 de cazuri de boli pneumococice, dintre care 9.522 soldate cu decese. Aceste cazuri costă sistemul de sănătate peste 400 milioane lei anual, relevă un studiu realizat pe baza costurilor din sistemul public de sănătate. „Rata mortalităţii infantile este în ţara noastră de 9/1.000, faţă de 4/1.000 în UE. Există trei cauze: prematuritatea şi bolile aferente, afecţiunile aparatului respirator şi malformaţiile”, ne-a explicat profesor dr. Doina Pleşca, preşedintele Secţiei Pediatrie a Societăţii Române de Pneumonologie, care vede trei căi de intervenţie: prevenţia, specializarea cadrelor medicale şi vaccinarea.

În condiţiile în care în România se nasc sub 180.000 de copii anual, nu trebuie să ne raportăm la partea financiară când e vorba de achiziţionarea vaccinurilor, consideră domnia sa, fiind încă o voce care a insistat să ne explice cât costă tratamentul şi ce suferinţă dau pneumoniile bacteriene.  

Ce a făcut Ministerul Sănătăţii  în ultimii trei ani

În Ungaria, Cehia sau Grecia, vaccinarea antipneumococică este inclusă în programele naţionale şi a avut ca rezultat scăderea incidenţei mortalităţii infantile, printre care pneumonia, dar şi meningita. În ţara noastră, acest vaccin este disponibil şi inclus în calendarul naţional de imunizare încă din 2013, dar costul vaccinării trebuie suportat de către părinţi. Preţul său e în jur de 250 de lei/doză şi trebuie administrate patru doze, dacă vaccinarea nu are o acoperire de minimum 75% – caz în care sunt necesare doar trei doze de vaccin. Drept urmare, mulţi copii nu beneficiază de acest tip de protecţie. În plus, medicii vorbesc despre vaccinofobie. „S-a declanşat o isterie pe internet contra vaccinărilor copiilor, asta, iertaţi-mă, nu reprezintă o dezbatere, fel de fel de voci fără certificate de liberă practică ţipă, dar nu prezintă dovezi în ceea ce susţin”, ­ne-a declarat dr. Sandra Alexiu, vicepreşedinte al Societăţii de Medicina Familiei. În România se înregistrează anual 573.550 de cazuri de boli pneumococice, dintre care 9.522 soldate cu decese. Aceste cazuri costă sistemul de sănătate 410 mili­oane lei anual, deci se alocă circa 800 de lei/pacient, mult peste preţul unei doze de vaccin, care ar putea preveni bacteriozele de acest gen.„Ministerul Sănătăţii nu realizează campanii de informare privind necesitatea vaccinării copiilor cu vaccinul anti-pneumococic. Doar 2-5% dintre părinţi îşi vaccinează copiii la cerere, pe banii lor, conform unui studiu privat”, ne-a mai precizat dr. Sandra Alexiu.

Vaccinul pneumococic conjugat, care se administrează la vârstele de 2,4 şi 11 luni, apare în Calendarul Naţional de Vaccinare, stabilit prin Ordinul Ministrului nr. 386 din 31 martie 2015, privind aprobarea norme­lor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru 2015 şi 2016, dar cu steluţă. Steluţa specifică „în limita fondurilor disponibile”.

Ce s-a întâmplat în ultimii ani? Nimic. Posedaţi parcă de oliviasterism, oficialii români amână luarea decizilor. Moartea însă nu lucrează după dead-line-uri şi diagrame ministeriale. Timid, Ministerul Sănătăţii ­ne-a transmis un punct de vedere. “În conformitate cu prevederile OMS nr. 386/2015 cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul Calendarului Naţional de Vaccinare este inclusă vaccinarea cu vaccin pneumococic conjugat la copiii cu vârsta de 2,4 și 11 luni, în funcţie de fondurile disponibile”, a precizat Ministerul Sănătăţii, în urma solicitării noastre. Să înţelegem că ministerul nu a avut bani? Sau că nu a cerut bani de la Ministerul Finanţelor Publice?

Ministerul Sănătăţii consideră scump vaccinul

„În anul 2013, Ministerul Sănătăţii a realizat toate demersurile pentru achiziţionarea vaccinului pneumococic conjugat, dar procedura de achiziţie a fost anulată, iar în anii 2014 şi 2015, datorită restricţiilor bugetare, fondurile alocate Programului Naţional de Vacci­nare au fost insuficiente pentru achiziţionarea acestui vaccin, având în vedere că preţul unei doze de vaccin estimat era foarte mare, de aproximativ 275,50 lei/doză cu TVA, astfel încât fondurile necesare pentru achiziţia numai a vaccinului pneumococic conjugat erau comparabile cu bugetul alocat pentru în­tregul program naţional de imunizare”, a mai precizat biroul de presă al ministerului.

România este pe primul loc în EU la categoria „deceselor ce puteau fi evitate folosind cunoştinţele şi tehnologiile existente”, relevă ultimul studiu al Eurostat. Românii mor de infarct, boli cardiovasculare, cancer. Şi de pneumonie, care este singura boală respiratorie ce poate fi prevenită printr-o îngrijire medicală corectă şi de calitate, afirmă profesorul Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumonologie.

În „Moromeţii”, Vasile Boţo­ghină se certa cu nevasta lui, Angelina, pe motiv că era bolnav de plămâni şi ar fi vrut să vândă o parte din pământ pentru a avea bani de sanatoriu. Angelina s-a opus, zicând că boala lui e incurabilă. Nu voia să rămână văduvă şi fără avere. Boţoghină s-a dus în cele din urmă la sanatoriu, a cheltuit banii luaţi pe parcelă; simţin­du-se mai bine, nu a ascultat sfatul doctorului şi s-a apucat iar de muncă. Oboseala l-a răpus. Nici ea nu a mai avut pământ.

Există, totuşi, şi o rază de speranţă

Vlad Voiculescu este noul mi­nistru al Sănătăţii. Cunoscut pentru reţeaua citostaticelor, făcând voluntariat pentru bolnavii de cancer, pare o fire altruistă. Cunoaşte şi business-ul sanitar. La Viena a coordonat proiecte internaţionale de finanţare a infrastructurii de sănătate, dar şi în domeniile ­energie şi transporturi, lucrând la una dintre cele mai mari bănci din lume – Erste Group Bank AG -, în poziţia de vicepreşedinte în cadrul Diviziei de Finanţări de Infrastructură. A fost vice­preşedintele uneia dintre cele mai mari organizaţii europene de pacienţi – European Cancer Patient Coalition, cu ­sediul la Bruxelles. De asemenea, este unul dintre cei opt membri ai grupului pentru drepturile pacienţilor din cadrul European Society of Medical Oncology. Cartea lui de vizită îl recomandă. Are doar 33 de ani. Nu prea vârstnic faţă de micuţii aflaţi sub ameninţarea pneumococului, nici prea bătrân pentru a înţelege suferinţele celor de vârsta a treia.

„E un ministru smart”, avea să conchidă Remus Dinu, tatăl unui micuţ vaccinat pe propria răspundere şi cu propriii bani în Timişoara.  

Căi de acţiune. Ce-i de făcut

O campanie de informare a părinţilor privind beneficiile vaccinărilor, sensibilizarea factorilor de decizie de către specialişti, împrumutarea unor tehnici de bune practici din ţările mai dezvoltate pot fi soluţii la îndemâna celor încredinţaţi cu bune intenţii. În 2012, în Marea Britanie, peste 10.000 de sugari (între 0-3 luni, perioada în care nu se făcea vaccinarea) au suferit de pe urma unui focar de tuse convulsivă. 9 sugari au murit. Mass-media, împreună cu organizaţiile non-guvernamentale, la care s-au raliat şi autorităţile sanitare din executiv au declanşat o campanie fără precedent. Rezultatul: 70% dintre gravide au acceptat vaccinarea în timpul sarcinii. Sistemul public românesc de sănătate este unul cu mari lacune: secţie modernă pentru arşi nefuncţională, medici electrocutaţi în săli de operaţie, apă chioară pe post de dezinfectanţi şi lista ar putea continua. Evident, fiecare problemă este urgentă şi necesită o soluţionare grabnică. Toate au titlul de prioritate, iar problemele nu sunt de azi, de ieri. Totuşi, echipa tânără de administratori tehnicieni, care arată că le pasă de problemele cetăţeanului, ar trebui să pună piciorul în prag atunci când este vorba despre siguranţa naţională. Pentru că rata de mortalitate infantilă care ne plasează pe primele locuri în Europa, în condiţiile unei descreşteri drastice a natalităţii, este o problemă de siguranţă naţională. Ne mor copiii din cauze care pot fi prevenite. Depinde de noi să prevenim această realitate tristă.

Medical. Ce este pneumococul

Streptococcus pneumoniae este o bacterie din genul streptococilor, care a fost izolat pentru prima dată în anul 1881, din spută, de către Louis Pasteur, în Franţa. Se găseşte în flora orofaringiană normală la majoritatea populaţiei, dar poate fi şi un important agent patogen uman, fiind principala sursă a infecţiilor pneumococice invazive şi non-invazive la copii. Aproximativ 70% dintre pneumoniile bacteriene sunt determinate de pneumococ.

Marius Ghilezan
Marius Ghilezanhttp://mariusghilezan.ro/
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite

YouTube intenționează să lanseze magazin online pentru servicii de streaming video

YouTube intenționează să lanseze magazin online pentru servicii de streaming video. Compania a reluat discuțiile cu multinaționalele de divertisment cu privire la participarea pe această...

Halep, în semifinale la Toronto

Simona Halep o va întâlni pe Jessica Pegula în semifinalele turneului WTA 1.000 de la Toronto, dotat cu premii totale de 2.527.250 de dolari,...
00:01:22

VIDEO: Pompieri din toată Europa luptă împotriva incendiilor din Franța

Vineri, 12 august, pompierii din întreaga Europă au sărit în ajutorul Franței pentru a lupta împotriva unui incendiu de vegetație de proporții, în timp...
Ultima oră
Pe aceeași temă