Majoritatea miniștrilor din Guvernul Ponta au studiat la universități mai slab cotate decât omologii lor din statele membre al Uniunii Europene, arată o analiză a Rl. Emblematic este cazul lui Eugen Teodorovici, care nu a urmat nici un curs la o universitate din primele 800 la nivel mondial, fiind printre puţinii miniştri de Finanţe din UE aflați în această situație.
Guvernul Ponta a schimbat un număr important de miniștri, iar numirile în funcții au fost adesea controversate. Spre exemplu, la Ministerul Transporturilor, dar și la cel al Finanțelor, în trei ani, s-au perindat câte șase titulari. Cum numărul de kilometri de autostradă construiţi în România și nivelul de trai nu au explodat, suntem îndreptăţiţi să punem sub semnul întrebării competența acestor miniștri. În acest context, „România liberă“ a realizat o analiză a studiilor și a cursurilor universitare urmate de miniștrii Cabinetului Ponta comparându-le cu cele urmate de omologii lor din Uniunea Europeană. Această analiză va fi prezentată în mai multe articole. Astăzi arătăm situaţia unuia dintre cei mai importanţi miniştri ai Guvernului Ponta: Eugen Teodorovici.
Ca o concluzie generală, însă, putem spune că miniștrii Guvernului Ponta nu au studiat la mari universități ale lumii (doar trei au ajuns în instituții de învățământ superior aflate în primele 500 la nivel mondial). O parte dintre ei au urmat studii universitare și specializări în timp ce erau angajați cu normă întreagă la stat. Iar alții nu își pot folosi competențele dobândite în universități deoarece ocupă funcții ministeriale incompatibile cu domeniul studiat în facultate.
Printre ultimii cinci din UE
Ministrul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici, bifează caracteristicile negative mai sus menționate: nu a fost la nici o școală clasificată la nivel mondial de către QS World University Rankings și a mers la facultate în timp ce ocupa poziții cu normă întreagă în diverse ministere. Faptul că nu a urmat nici un curs în Occident poate fi o bilă neagră pentru demnitar, dat fiind că, din postura de ministru de Finanțe și ministru al Fondurilor Europene (2012-2015), Teodorovici a fost nevoit să poarte discuții cu reprezentanți ai UE, cu cei ai Băncii Mondiale sau ai FMI și să fie la curent cu practicile economice și financiare la nivel mondial. Astfel încât, un curs sau o practică la o universitate de prestigiu din Occident ar fi fost de dorit.
În propriul CV, existent pe site-ul Ministerului de Finanțe, Teodorovici a menționat faptul că a absolvit Academia de Studii Economice și că deține un master la Școala Națională de Studii Politice și Administrative. Nici una dintre aceste școli nu se află în clasamentul mondial al universităților QS World University Rankings 2014-2015, care cuprinde cele mai bune 800 de instituţii de învăţământ din lume. Într-o situație similară cu Teodorovici se mai află doar cinci alți miniștri de Finanțe din UE. Este vorba de miniștrii de Finanțe din Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Cehia și Spania. Dar există și miniștri de Finanțe care au studiat la universități bine clasate în topul QS World University Rankings: Magdalena Andersson, ministru de Finanțe al Suediei, a studiat la Harvard (locul 4 în clasamentul QS World University Ranking), Edward Scicluna (Malta, a studiat la Oxford/locul 5), David Gauke (Marea Britanie, Universitatea Oxford/locul 5), Mateusz Szczureck (Polonia, Universitatea Columbia/locul 14), Michel Sapin (Franța, l’École normale supérieure /locul 24), Pier Carlo Padoan (Italia, Universitatea din Tokio/locul 31), Hjort Frederiksen (Danemarca, Universitatea Copenhaga/locul 42), Alexander Stubb (Finlanda, London School of Economics/locul 71), Johan Van Overtveldt (Belgia, Leuven/locul 82). Restul miniștrilor de Finanțe (22 din 28) au urmat cel puțin un curs la o universitate care apare în clasamentul QS World University Rankings.
Director și masterand în același timp
Dar studiile universitare nu reprezintă singurul neajuns din cariera lui Teodorovici. Parcurgându-i CV-ul, se remarcă faptul că a lucrat doar la stat (25 de ani), majoritatea timpului prin diverse ministere. Ciudat este că Teodorovici s-a angajat referent în cadrul Ministerului Transporturilor la Direcția Generală de Management, Marketing, Prognoză și Resurse Umane având numai liceul terminat (anul 1991, în timp ce studiile universitare le va începe doi ani mai târziu). Ne întrebăm cum a fost posibil ca cineva cu doar 12 clase să se poată angaja “la birou” în cadrul unui minister foarte important. Astăzi, referentul de resurse umane este obligat să urmeze cel puțin un curs de specialitate, iar Teodorovici nu menționează că ar fi făcut acest lucru. Pe de altă parte, referentul, prin poziția pe care o deține în cadrul departamentului de resurse umane, participă activ la gestionarea resurselor umane prin implicarea directă în procesul prin care organizația îi recrutează, angajează, derulează și încetează raporturile de muncă cu salariații. Rămâne un mister cum putea Teodorovici să se achite de aceste sarcini la 20 de ani și având doar liceul. Deși angajat cu normă întreagă la Ministerul Transporturilor, Teodorovici a intrat – în 1993 – la Academia de Studii Economice, pe care o termină în anul 1997. Și din nou o dilemă: cum poate un angajat cu normă întreagă într-un minister (unde are un program de lucru fix, să spunem 8-16) să ajungă și la cursuri, multe dintre ele începând la primele ore ale dimineții?
Teodorovici a continuat această practică “doi într-unul”, dar la o scară și mai mare. Astfel, între 2004 și 2006 a urmat un master la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Departamentul pentru Relații Internaționale și Integrare Europeană. În această perioadă, Teodorovici muncea cu normă întreagă, fiind director general în cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor. Când avea Teodorovici timp să ajungă la cursuri în condițiile în care conducea Autoritatea de Management pentru Fondul de Coeziune (în primul an de master), respectiv Autoritatea de Management pentru Infrastructură în al doilea an? Am cerut explicații legate de acest aspect ministrului Teodorovici, prin intermediul Biroului de presă de la Ministerul de Finanțe, încă din 7 septembrie dar nu am primit nici un răspuns.
Standardele se importă
Dragoș Ciuparu, care a fost timp de șapte ani profesor la Yale University (locul 10 în clasamentul mai sus menționat), ne-a explicat de ce este de dorit ca un ministru să fi studiat și la o mare universitate a lumii. „Participarea în activitatea profesională de zi cu zi într-o școală puternică te contaminează de modul ei de funcționare, de valorile și standardele ei fundamentale, atât cele profesionale, cât și etice și morale, astfel încât ajungi într-un timp relativ scurt să nu mai poți funcționa decât în cadrul unor asemenea norme. Mai mult, regulile jocului sunt astfel făcute încât să fii provocat să-ți atingi potențialul, fiind tot timpul sprijinit și stimulat și niciodată împiedicat, pentru că reușitele tale sunt și reușitele școlii în care activezi. Fiecare publicație, brevet, rezultat, premiu etc. este acordat lui X de la universitatea Y, așa veți citi în toate comunicatele de presă și în toate jurnalele. În acest fel, oamenii și instituțiile sunt aliați și au interese comune. Asta lipsește în România de cele mai multe ori”, explică profesorul Dragoș Ciuparu.
În articolele următoare vom vedea care membri ai Guvernului Ponta au studiat în Occident și cât de relevante sunt cunoștințele pe care le-au dobândit pentru funcţia pe care o ocupă. De asemenea, vom compara studiile altor miniștri ai Cabinetului Ponta cu cele ale omologilor lor europeni. Vom analiza temeinicia studiilor universitare ale membrilor Executivului în funcție de prezența acestora la cursuri.
Ce este QS World University Rankings
Pentru a vedea gradul de pregătire educațională a ministrului Teodorovici, comparativ cu omologii săi din Europa, am luat ca etalon clasamentul mondial al universităților QS World University Rankings. Clasamentul este întocmit anual pe baza unor parametrii universal acceptați în lumea științifică și de aceea nu pot fi puși la îndoială: numărul de articole științifice publicate de respectiva instituție de învățământ superior, numărul de citări, dar și intervievarea a 37.000 de foști studenți din 140 de state. În clasamentul 2014-2015, România este reprezentată – în coada clasamentului – de patru universități: Universitatea București (poziția 651), Universitatea de Vest, Universitatea Ioan Cuza din Iași și Babeș-Bolyai din Cluj (toate trei poziționate între locurile 700 și 800). Clasamentul QS World University Ranking 2015-2016 a fost dat publicității în aceste zile, dar poziția universităților românești este neschimbată. Școlile universitare urmate de Teodorovici continuă să lipsească din clasamentul care, în general, a suferit foarte puține modificări.
Posibilitatea unui eșec
Dragoș Ciuparu ne-a explicat contextul care a făcut posibil ca un (fost) ministru de Finanțe, Ioana Petrescu, să nu se fi bucurat de succes deși avea studii la Harvard. „Desigur, ar fi de preferat ca un ministru de Finanțe să fi avut experiența administrării finanțelor într-o corporație puternică sau într-o instituție publică dintr-un stat puternic de unde să poată „împrumuta” bune practici care să crească eficiența administrării financiare. Pe de altă parte, experiența Greciei ne arată că un profesor cunoscut de economie poate conduce finanțele țării spre dezastru. Și noi am avut unele experiențe mai puțin plăcute apelând la serviciile unui absolvent de Harvard la Ministerul Finanțelor. Dar sunt sigur că aceste experiențe nu au legătură cu competențele profesionale ale persoanei, ci mai degrabă cu abilitatea politică a domniei sale și cu conjunctura în care și-a îndeplinit mandatul”.
Lipsuri și la minister
Pe parcursul documentării articolului, am constatat că doar trei state ale Uniunii Europene nu au și o variantă completă a site-ului Ministerului de Finanțe în limba engleză: Franța, Luxemburg și România. România oferă în limba engleză doar informații despre datoria publică sau rapoarte despre piața financiară internă. Celelalte 25 de ministere de Finanțe ale statelor membre UE oferă date complete în limba engleză despre conducerea ministerelor, informații de presă, proiecte etc.
