Felia românească din tortul UE – între o „mare victorie“ şi o „mare înfrângere“

Ca de obicei, adevărul este pe la mijloc. Bugetul UE pe următorii 7 ani aduce o premieră, este pentru prima dată mai mic decât precedentul. Deşi propunerea iniţială a Comisiei Europene viza un buget de aproximativ 1 trilion, ce au bătut în cuie liderii naţionali la sfârşitul săptămânii trecute-după 25 de ore de negocieri întrerupte de mai multe pauze – a fost unul de 960 miliarde euro, o scădere de 3,5% faţă de precedentul (2007-2013. De aici, nuanţările.

România a luat mai multe fonduri (faţă de 33 miliarde euro, am urcat la alocări de 40 miliarde), în special pentru plăţile directe din agricultură (circa 5 miliarde euro suplimentar), unde subvenţia la hectar va creşte treptat de la nivelul de 110 euro în prezent, până la 196 euro în 2020. În plus, se pot adăuga nişte bani din prelungirea perioadei de dezangajare, de la „n+2 ani“ la „n+3 ani“, măsură susţinută de România şi acceptată de CE (cu alte cuvinte, perioada în care fondurile necheltuite la termen se retrag, creşte). Cât de mulţi vor fi? Depinde cât de mulţi vom fi în stare să… nu cheltuim în exerciţiul bugetar european viitor (Preşedinţia a avansat cifra: 4 miliarde euro).

Dezamăgirea se axează pe fondurile de coeziune, unde limitarea impusă, de 110% din alocarea anterioară, a tăiat 2 miliarde euro din fondurile potenţiale cuvenite României, conform formulei iniţiale de calcul (2,35% din PIB).

„Prima şi cea mai importantă realitate e că România a obţinut cea mai mare creştere procentuală a bugetului, fiind una din puţinele ţări cu creştere bugetară (Polonia a luat „doar“ 15% în plus, n.n.). Creşterea faţă de precedentul exerciţiu este de 18%; avem o creştere de 10% pe fondurile de coeziune şi una de 27% pe fondurile destinate politicii agricole“, a declarat preşedintele Băsescu.

„Sunt foarte dezamăgit de rezultatul final. România a obţinut 39 miliarde euro, am pierdut 9 miliarde euro faţă de propunerea iniţială şi nici una dintre cererile noastre speciale nu s-au materializat, precum cea referitoare la valoarea prefinanţărilor, care de la 7% a scăzut la 4%, la cofinanţarea la dezvoltarea rurală, care de la 85% a scăzut la 75%. De fapt, nu am obţinut nimic faţă de noiembrie“, a subliniat premierul Ponta.

Dăm pe mere ce luăm pe pere?

Adevărul este că în condiţiile în care bugetul UE a ieşit subţiat faţă de propunerea iniţială a Comisiei, era greu de crezut că felia cuvenită României nu va suferi ajustări. De ce sunt acestea atât de consistente, de peste 8 miliarde euro (peste 20%) în condiţiile în care, per total, bugetul UE stabilit în final este cu numai 4% mai mic, e deja o altă discuţie care ţine de forţa lobby-ului autohton.

Până la urmă, crucial va fi cât absorbim din aceşti bani în final, în condiţiile în care România contribuie cu 8,9 miliarde euro (cifră avansată de preşedintele Băsescu ieri) la constituirea bugetului comunitar.

În condiţiile în care fondurile absorbite în exerciţiul bugetar precedent au fost de aproximativ 10 mili–arde euro din cele 33 puse la dis–-poziţie (11% absorbţie pe fon–durile de coeziune, sub
3 mili––arde din cele 19 oferite, şi apro–ximativ 50% pe fondurile din agricultură, circa 7 mili-
arde euro), dacă nu creştem gradul de absorbţie, rămânem aproape de stadiul „dăm pe mere
ce luăm pe pere“.

Mai departe, pentru a „intra în pâine“, bugetul UE ar trebui votat în Parlamentul European, probabil în aprilie sau mai. Parlamentul poate vota sau respinge în bloc proiectul de buget, fără a putea opera modificări. „Am vorbit cu mulţi dintre ei, nu vor fi surprize“, spunea cancelarul german Angela Merkel, citată de EU Observer.

Ajustări de parcurs

Bugetul UE 2007-2013: 994 miliarde euro;

Propunerea iniţială a CE pentru 2014-2020: 1.003 miliarde euro;

Bugetul stabilit : 960 miliarde euro;

Alocări pentru România 2002-2013: 33 miliarde euro (10 miliarde euro sume absorbite, 9 mililarde cotizaţii plătite);

Propunerea iniţială a CE pentru România : 48 miliarde euro;

Alocări stabilite pentru 2014-2020: 40 miliarde euro.