27.8 C
București
joi, 25 iulie 2024
AcasăSportEmil Boc, pus la zid de Curtea Constituţională. Ce se schimbă în...

Emil Boc, pus la zid de Curtea Constituţională. Ce se schimbă în calendarul alegerilor din 2012

Incertitudinea privind data şi modul în care vom avea alegeri derivă din faptul că doar unele articole din legea asumată de Guvernul Boc au fost declarate de Curtea Constituţională ca fiind neconforme cu Legea fundamentală. Dacă ar fi fost declarată legea în întregime, subiectul comasării alegerilor ar fi fost închis definitiv, iar localele s-ar fi desfăşurat, automat, la începutul lunii iunie. În situaţia de faţă, însă, nu se ştie dacă au picat testul constituţionalităţii prevederile referitoare la comasarea în sine, cele prin care ar fi fost prelungite mandatele aleşilor locali sau, în fine, dacă judecătorii au obiecţii asupra modului de adoptare a legii sau asupra modificării legislaţiei electorale cu mai puţin de 12 luni înainte de data alegerilor.

Oricum ar fi, după ce va fi publicată motivarea CCR, proiectul de lege se întoarce în Parlament, pentru ca articolele neconstituţionale să fie eliminate sau modificate corespunzător.

Posibile implicaţii

Dacă judecătorii CCR au decis că ideea în sine a comasării nu este constituţională, atunci pică şi varianta vehiculată de unii reprezentanţi ai USL, potrivit căreia opoziţia poate accepta comasarea doar dacă este vorba de alegeri parlamentare anticipate.

Dacă, în schimb, este considerată neconstituţională modalitate de adoptare a legii (adică, asumarea răspunderii), nu este exclus ca puterea să caute alte variante pentru a ajunge la acelaşi rezultat, chiar şi cu riscul atragerii oprobriului românilor.

În sesizarea depusă, parlamentarii USL au invocat încălcarea art. 1 din Constituţie, privind separarea puterilor în stat, a art. 11, legat de respectarea tratatelor internaţionale, dar şi a prevederilor referitoare la prelungirea mandatelor primarilor, consilierilor locali şi judeţeni şi ale preşedinţilor de consilii judeţene. Opoziţia a susţinut şi că actul ar fi „viciat de neconstituţionalitate în ansamblu” deoarece ar fi fost adoptat „cu încălcarea normelor constituţionale referitoare la procedura de legiferare prin asumarea răspunderii de către Guvern”. De asemenea, USL a invocat modificarea legislaţiei electorale cu cinci luni şi jumătate înaintea alegerilor locale şi cu 11 luni înaintea parlamentarelor.

Cabinetul Boc şi-a asumat răspunderea în 15 decembrie 2011, iar moţiunea de cenzură a opoziţiei a fost respinsă, prin neîntrunirea numărului minim de voturi necesar. Printre argumentele invocate de Guvern în sprijinul ideii de comasare a alegerilor s-a numărat şi acela al economisirii a circa 20 de milioane de euro, argument pentru care judecătorii CCR au cerut, săptămâna trecută, lămuriri suplimentare de la Palatul Victoria.

Care este procedura parlamentară

Proiectul de lege şi decizia CCR sunt direcţionate, de Birourile Permanente ale celor două Camere, către comisiile juridice, în vederea întocmirii unui raport. Raportul se prezintă, apoi, în şedinţă comună, iar dacă propunerile de modificare sunt votate de majoritatea senatorilor şi deputaţilor, se consideră adoptată forma modificată a legii şi aceasta pleacă spre Palatul Cotroceni, spre promulgare.

Aşa s-a întâmplat cu o altă lege asumată de Guvernul Boc şi declarată apoi parţial neconstituţională: legea prin care au fost tăiate, în 2010, salariile bugetarilor. Atunci, între momentul întoarcerii legii în Parlament şi momentul promulgării s-ar scurs doar trei zile.

Prin urmare, parlamentarii puterii, majoritari, ar avea, teoretic, posibilitatea să urgenteze modificarea şi adoptarea legii, odată publicată motivarea Curţii.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă