PNL nu mai sprijină aprobarea Codului Penal, după ce zeci de parlamentari liberali votaseră, cu 48 de ore înainte, cot la cot cu aleşii PSD. În acest fel, Antonescu l-a lăsat din nou în ofsaid pe Victor Ponta, care, de altfel, nu şi-a mascat iritarea. Luat prin surprindere de partenerul său de coaliţie şi sub presiunea în creştere a cancelariilor occidentale, premierul a încercat, cu jumătate de gură, să se distanţeze de scandalul privind superimunitatea.
Falia din USL s-a accentuat după ce liderul PNL, Crin Antonescu, a anunţat ieri că liberalii nu mai sprijină modificarea Codului Penal. Ieşirea la rampă a şefului PNL a avut loc la numai două zile după ce deputaţii PSD şi PNL au votat marţi umăr la umăr modificările care îi pun pe aleşi la adăpost de anchetele DNA şi ANI. Luat prin suprindere, premierul Victor Ponta a criticat atitudinea lui Crin Antonescu şi a adăugat că aşteaptă un punct de vedere al Comisiei Europene. Chiar dacă PSD are majoritate şi fără liberali, aceasta este pe muchie de cuţit, iar social-democraţii nu par să îşi mai asume singuri controversatul Cod Penal.
Întoarcerea cu 180 de grade a celor doi co-preşedinţi ai USL s-a produs pe fondul criticilor vehemente venite de la partenerii externi ai României, ziua de ieri marcând un vârf în acest sens. Reprezentanţii mai multor ambasade, printre care cei ai Germaniei, Olandei, Marii Britanii şi Franţei, s-au deplasat la Parlament, unde au discutat cu deputaţii din Comisia juridică. Adică acea comisie în care deputaţii USL au pregătit, încă din noaptea de luni spre marţi, terenul pentru îndulcirea luptei anticorupţie, care a şi culminat cu votul din plen. Pe de o parte. demnitarii – preşedinte, parlamentari, primari, consilieri – au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici şi din atenţia DNA pentru infracţiuni în exerciţiul funcţiei; pe de alta, le-au fost ridicate restricţiile care îi făceau pasibili de conflict de interese.
De ce s-a răzgândit Antonescu
Preşedintele PNL a ieşit ieri la rampă fără a fi discutat în prealabil cu Victor Ponta şi a solicitat reanalizarea în Camera Deputaţilor a modificărilor la Codul Penal. Cum acest lucru nu este posibil din punct de vedere procedural, Antonescu a adăugat că, în momentul în care proiectul va fi trimis Parlamentului de către preşedintele Traian Băsescu pentru reexaminare, le va propune deputaţilor liberali „să respingă prin vot toate acele modificări care s-au adus şi care pot fi interpretate ca fiind în scopul unei superimunităţi a parlamentarilor”. „Trebuie să admit că nu am fost suficient şi corect informat. Eu îmi asum întreaga responsabilitate, pentru că sunt lider al PNL, îmi asum răspunderea în exclusivitate”, a fost explicaţia lui Crin Antonescu pentru faptul că marţi s-a pronunţat în favoarea proiectului. Liderul liberal a făcut un alt pas înapoi, afirmând că poziţiile dure ale ambasadelor occidentale au fost justificate. “Dacă în vara lui 2012 au dat declaraţii greşite, astăzi au dreptate, au motive să-şi exprime îngrijorarea.”, a recunoscut Antonescu.
Citeşte şi: Dovada că parlamentarii PNL au votat PENTRU superimunitatea parlamentarilor şi a aleşilor locali
Această versiune prezintă puţină credibilitate, din moment ce zeci de parlamentari PNL votaseră la fel ca aleşii PSD.
Replierea lui Ponta
La câteva ore după afirmaţiile lui Antonescu, premierul Victor Ponta a avut prima ieşire pe subiectul Codului Penal, după ce miercuri s-a întors din Africa de Sud, unde s-a aflat la momentul votării legii de către Camera Deputaţilor. “În calitate de preşedinte PSD”, el a afirmat că proiectele de modificare a Codului Penal şi cel privind amnistia trebuie discutate cu Ministerul Justiţiei, CSM şi Parchet, dar şi cu Comisia Europeană. Şeful Guvernului a mai adăugat că nu ar fi ştiut de modificările la Codul Penal. „Eu n-am fost marţi aici, n-am scos parlamentari din sală, n-am băgat în sală, eram la Johannesburg. Parlamentul de aia legiferează, nu trebuie să îmi ceară mie voie”, a fost modalitatea în care Ponta a încercat să scape de răspundere. Argumen-taţia suferă pe mai multe planuri, din moment ce Victor Ponta este preşedintele PSD, socrul său este liderul de grup al senatorilor social-democraţi, iar unul dintre oamenii-cheie care au pregătit şi coordonat votul este Florin Iordache, un apropiat al lui Adrian Năstase şi Victor Ponta.
Citeşte şi: Doar secretarele şi şoferii vor mai răspunde pentru conflict de interese
În schimb, Ponta sprijină, în continuare, legea amnistiei. „De amnistie am ştiut şi în continuare cred că, atât timp cât nu intră sub incidenţa legii infracţiunile comise cu violenţă şi cele de corupţie, e bună o lege pentru amnistierea diverselor cazuri“, a afirmat premierul. Nu a încheiat fără a-l critica pe liderul PNL, despre care susţine că şi-a continuat „jocul la offside” şi în cazul proiectului legii minelor. Dar că, de această dată, „s-a lăsat singur în offside”, Ponta precizând că aprobarea legii fusese convenită atât în USL, cât şi cu Antonescu.
Ponta: Singura care a greşit e America
Tot ieri, premierul a abordat şi subiectul reacţiilor externe, criticând doar atitudinea ambasadei SUA, nu şi cea a ţărilor europene: “Singura reacţie care cred că a fost total greşită, că nu se referea la realitate, a fost a ambasadei Statelor Unite, care vorbea despre investiţiile americane. Din câte ştiu eu, Chevron investeşte în România sau poate să plece dacă nu se aplică legea şi dacă nu reuşim să arătăm că putem proteja proprietatea privată”.
Declaraţia devine cu atât mai interesantă cu cât premierul a fost pus la punct chiar de liderul socialiştilor din Parlamentul European, Hannes Swoboda. Şeful grupului politic din care face parte şi PSD consideră că „legea contravine valorilor UE”. Hannes Swoboda, a adăugat că modificarea Codului Penal este „un adevărat pas înapoi pentru ţară”, „o decizie rea pentru ţară însăşi” şi va împiedica aspiraţiile României de aderare la spaţiul Schengen.
Un semnal puternic a venit şi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) care a decis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la modificările aduse Codului Penal. PDL a sesizat, de asemenea, CCR.
AGENDĂ. Ce se va întâmpla mai departe
Curtea Constituţională se va întruni pe 15 ianuarie pentru a discuta modificările la Codul Penal, după ce atât Înalta Curte cât şi PDL au contestat proiectele de lege. CCR nu este obligată să ia o decizie în 15 ianuarie şi poate amâna şedinţa.
După verdictul Curţii, legea se va întoarce în Legislativ, parlamentarii find obligaţi să o pună de acord cu decizia CCR.
Citeşte şi: UPDATE. Sesizarea ÎCCJ privind modificarea Codului Penal, discutată de CCR în ianuarie
Ulterior, legea va fi trimisă spre promulgare preşedintelui Traian Băsescu, care are un termen de 20 de zile. Şeful statului a anunţat, deja, că va cere Parlamentului, reexaminarea proiectului de lege.
După votul Parlamentului, preşedintele se poate adresa Curţii Constituţionale, pentru că şeful statului nu şi-a exercitat acest drept.
SEMNAL. Trei ambasadori, la Parlament
Ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, cel al Germaniei, Werner Hans Lauk, cel al Olandei, Matthijs van Bonzel, dar şi un reprezentant al secţiei politice a Ambasadei Marii Britanii s-au întâlnit, ieri, în Parlament, cu deputaţii din Comisia juridică. Bogdan Ciucă (PC), preşedintele Comisiei juridice, a pretins că diplomaţii au fost convinşi de parlamentari. “Cred că s-au lămurit că nu e o problemă ce ţine de fond, ci de formă. Nu se schimbă cu nimic statutul parlamentarului. Nici legea amnistiei nu-i atât de neagră”, a adăugat Ciucă. Şi deputatul UNPR, Eugen Nicolicea, crede că i-a luminat pe occidentali. “E corect să vină să se informeze direct de la sursă, nu să preia informaţia trunchiată. Dânşii au venit pentru informare, în urma acestei zarve cu modificările la Codul Penal”, a fost varianta lui Nicolicea. Astăzi, deputaţii-jurişti ar urma să aibă o întâlnire cu actualul şef al misiunii diplomatice a SUA, Duane Butcher.
ÎN CULISE. Hoţia din miez de noapte
În seara zilei de luni, în şedinţa oficială a Comisiei juridice a Camerei, s-au discutat mai multe proiecte de lege, precum cel al insolvenţei persoanelor fizice şi cel al lobby-ului. Dezbaterile s-au prelungit până aproape de ora 22.00. Între timp, într-o altă sală s-au operat modificările la Codul Penal şi legea amnisitiei. La acea discuţie au participat, potrivit unor surse parlamentare, Bogdan Ciucă (PC), Florin Iordache (PSD), care nu mai este membru al Comisiei juridice, dar a coordonat operaţiunea din partea PSD, dar şi Theodor Nicolescu (PNL). Informaţia nu a fost confirmată oficial, Bogdan Ciucă susţinând în permanenţă că deputaţii s-ar fi întors în sala comisiei, după plecarea presei, pentru a nu se mai întâlni a doua zi dimineaţă. Potrivit raportului oficial al comisiei, la şedinţă ar fi participat 21 de deputaţi jurişti.
Cum îşi poate face PSD majoritate
PSD, PC şi grupul minorităţilor naţionale deţin, în acest moment, majoritatea în Camera Deputaţilor şi mai au nevoie de un singur parlamentar pentru a deţine majoritatea în Parlament. În cazul în care PSD primeşte şi sprijinul UDMR, problema majorităţii este rezolvată.
În acest moment, există 409 deputaţi, aşadar majoritatea în Cameră este de 205 deputaţi. Grupul PSD din Camera Deputaţilor, în care activează şi deputaţii UNPR, cumulează 171 de deputaţi, după patru deputaţi PP-DD s-au înscris în UNPR. Grupul PC din Camera Deputaţilor totalizează 18 deputaţi. Grupul minorităţilor naţionale cumulează 18 deputaţi. Prin urmare, grupurile reunite PSD, PC şi cel al minorităţilor din Camera Deputaţilor au în total 207 deputaţi. PSD are doi deputaţi în plus faţă de majoritatea de 205, dar, dacă va avea şi sprijinul celor 18 deputaţi UDMR, ar avea 20 de voturi în plus. În acest moment, există 174 de senatori, aşadar majoritatea la Senat este de 88 de aleşi La Senat, grupul PSD, în care activează şi senatorii UNPR, cumulează 75 de senatori, după ce patru aleşi pe listele PP-DD au trecut la UNPR. Grupul PC din Senat are 9 senatori. Aşadar, grupurile reunite PSD şi PC din Senat cumulează 84 de senatori. Pentru a avea majoritate, PSD are nevoie de sprijinul celor opt senatori UDMR.
În acest moment, în Parlament există 583 de parlamentari, aşadar majoritatea în Camerele reunite este de 292 de aleşi. În total, la nivelul întregului Parlament, grupurile reunite PSD, în care activează şi parlamentarii UNPR, contabilizează 246 de parlamentari. Grupurile reunite ale PC contabilizează 27 de parlamentari. Dacă adăugăm cei 18 deputaţi ai grupului minorităţilor, obţinem 291 de parlamentari, cu unul mai puţin decât majoritatea din Legislativ. Şi în acest caz, PSD are nevoie de sprijinul celor 26 de parlamentari UDMR.
