-1.2 C
București
duminică, 23 ianuarie 2022
AcasăSportDorneanu, despre superimunitatea judecătorilor: Nu tindem spre așa ceva

Dorneanu, despre superimunitatea judecătorilor: Nu tindem spre așa ceva

Președintele CCR, Valer Dorneanu, a afirmat că nu a văzut prevederile proiectului de lege care ar lăsa la votul plenului Curții urmărirea penală sau arestarea preventivă a unui judecător constituțional. El a comentat că nu dorește o “superimunitate” și că așteaptă să vadă ce se va întâmpla cu proiectul.

“Nu tindem spre o superimunitate”, a declarat Valer Dorneanu.

Deputatul minorităţilor naţionale Adnagi Slavoliub a depus la Parlament o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Practic, prin acest proiect se acordă o superimunintate a judecătorilor CCR, care nu ar putea să fie urmăriţi penal, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea a două treimi din membrii Curţii.

Astfel, articolul 66 al legii se modifică şi va avea următorul cuprins: „Judecătorii Curţii nu pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi sau percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general al PICCJ”. De asemenea, „încuviinţarea prevăzută la alineatul precedent se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor CCR, după ascultarea judecătorului în cauză”.

„Pentru infracţiuni săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale, urmărirea penală şi trimiterea în judecată se face numai de către PICCJ iar competenţa de judecată aparţine ICCJ. În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii Curţii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, ministrul Justiţiei informându-l de îndată pe preşedintele CCR şi solicitând, dacă este cazul, încuviinţarea Curţii pentru urmărirea penală şi arestarea prevăzute la alineatul 1”, mai prevede propunerea legislativă.

Potrivit proiectului, „judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului Curţii Constituţionale adoptată cu votul a două treimi din membrii Curţii. În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curţii încetează de drept”. În prezent, art. 66, alineatul 1 prevede: „Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

Deputatul mai propune ca articolul 68, alineatul 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale să se abroge. Acestea prevede: „În cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecător, potrivit alin.(2), este mai mică de 3 ani, acesta va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani”.

De asemenea, la articolul 69, după alineatul 3 se introduce alineatul: „După încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul CCR poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen”. Deputatul Adnagi Slavoliub precizează, în expunerea de motive, că se „impune” instituirea unor măsuri concrete şi distincte prin care să se elimine, anticipat, orice posibilităţi de exercitare a unei presiuni asupra judecătorilor Curţii Constituţionale.

„Chiar dacă imunitatea judecătorilor este mai extinsă decât a oricărui alt demnitar al statului, apreciem că aceasta se impune din perspectiva necesităţii asigurării unei protecţii legitime unor demnitari care, în exercitarea unui mandat limitat în timp la cel mult nouă ani, nu au nici statutul politic al parlamentarilor sau al preşedintelui României, nici o funcţie de carieră profesională ca în cazul magistraţilor”, susţine iniţiatorul, citat de News.ro

Adnagi Slavoliub arată că „imunitatea propusă constituie cea mai eficientă garanţie că judecătorii CCR îşi pot exercita rolul conferit de legea fundamentală fără constrângeri sau presiuni”. „Au fost preluate condiţiile prevăzute în caz de infracţiunea flagrantă pentru deputaţi şi senatori, tocmai pentru a elimina speculaţia că judecătorii CCR ar fi apăraţi de orice responsabilitate penală în cazul comiterii unei infracţiuni indiferent de condiţii”, explică deputatul.

Cele mai citite
00:00:50

CEO-ul Pfizer susține vaccinarea anuală împotriva COVID-19, în locul dozelor de rapel

Directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, a declarat sâmbătă că un vaccin anual împotriva COVID-19 ar fi de preferat în locul unor injecții de...

AUSTRALIAN OPEN 2022. Simona Halep şi Sorana Cîrstea joacă, luni, în optimi

Simona Halep, locul 15 WTA şi cap de serie numărul 14, va evolua, luni, nu înainte de ora 04.00, cu Alize Cornet din Franţa,...

Coronavirus în România, bilanț provizoriu: Peste 14.000 de noi cazuri de COVID-19

Numărul cazurilor noi de Covid-19 din țara noastră se menține ridicat, potrivit bilanțului provizoriu. După trei zile în care au fost înregistrate peste 19.000...
Ultima oră
Pe aceeași temă