Sunt câteva dintre afirmaţiile făcute, în cel mai recent episod al unei nesfârşite telenovele, de europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor într-o declaraţie de presă de câteva minute, pe treptele Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Europarlamentarul a ajuns în vizorul Parchetului instanţei supreme la sesizarea Agenţiei Naţionale de Integritate, care a constatat existenţa unui fals în declaraţii. Vadim este suspectat că nu a declarat şi nu a înregistrat venituri din drepturi de proprietate intelectuală, în valoare de aproximativ 220.000 de lei, între 2006 şi 2008.
În replică, Vadim (autointitulat cel mai corect dintre politicieni) şi-a scos, din nou, bogatul arsenal de injurii şi ameninţări la adresa eternilor „duşmani”: preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc, şefii ANI Cătălin Macovei şi Horia Georgescu, pe care-i acuză de manevre politice, procurorul general Laura Codruţa Kovesi sau europarlamentarul Monica Macovei.
Motivul pentru sesizarea ANI, spune Vadim, este o plângere penală pe care a făcut-o luni în legătură cu închiderea spitalelor.
„Baschetbalista mutantă, Laura Codruţa Kovesi, această muiere pe care nu o ia nimeni de nevastă, vai de capul ei de prapadită, sună la 08:30 pe Chioru‘ (n.a. Traian Băsescu). Ştiţi cine e Chioru‘. Eu vorbesc cifrat, ca să nu se prindă serviciile secrete. Şi i-a zis lui Chioru: „M-a sunat Georgescu (n.a. Horia Georgescu, secretarul general) de la ANI. De trei zile s-a finalizat dosarul lui Vadim. Ce să facem cu el?” Şi ăsta i-a zis: „Dă-i drumul de urgenţă!”, s-a plâns europarlamentarul jurnaliştilor.
Problema este că nimeni, ori prea puţine persoane jignite, ameninţate sau calomniate îşi fac timp pentru a sesiza autorităţile în asemenea cazuri, spun sursele consultate de romanialibera.ro.
Avocata Diana Hătneanu, directorul executiv al Asociaţiei Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), este înţelegătoare cu formele de manifestare ale europarlamentarului PRM şi afirmă că „trebuie să existe libertate de exprimare.” Singura variantă este ca persoanele vizate de injurii sau calomnie să iniţieze o acţiune în tribunal civil, pentru a cere despăgubire morală. „Nu este cazul ca statul să se amestece în problemele personale ale unor persoane private,” consideră Hătneanu.
Cei care aleg să meargă pe calea justiţiei pot câştiga despăgubiri considerabile, mai spune avocata.
Nu la fel de indulgentă este Georgiana Iorgulescu, director executiv la Centrul de Resurse Juridice (CRJ). Ea consideră un asemenea comportament total nepotrivit unui înalt demnitar european. „Îţi place, nu-ţi place o anumită persoană, ai pârghii legale prin care să îţi manifeşti nemulţumirea,” spune aceasta. Totuşi, şi ea afirmă că este vorba despre o chestiune personală iar cei care trebuie să se sesizeze sunt cei vizaţi de injurii sau calomnie. „Nu se merge la puşcărie pentru asemenea gesturi, dar se pot cere foarte mulţi bani, ca daune,” completează directorul CRJ.
Corneliu Vadim Tudor a obişnuit opinia publică prin atacurile la persoană, injuriile şi calomniile adresate adversarilor săi. De cele mai multe ori lipsa dovezilor în speţele prezentate cu mare tam-tam la televiziuni s-a tradus în amenzi usturătoare din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului pentru instituţiile mass-media care şi-au asumat riscul de a-l avea invitat în direct.
Recent, Vadim Tudor a fost trimis în judecată pentru ultraj, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii şi ordinii publice, după ce a agresat un executor judecătoresc şi un agent de poliţie în scandalul evacuării sediului PRM. Procesul va începe în 21 iunie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
