27.2 C
București
marți, 23 iulie 2024
AcasăSportDe ce au refuzat politicienii români să vorbească despre activitatea de lobby....

De ce au refuzat politicienii români să vorbească despre activitatea de lobby. Vezi cum arată portretul lobbyistului autohton

O femeie cu vârsta între 36 si 45 de ani, cu o experienţă în domeniu între unu şi cinci ani, reprezintă, pe scurt, portretul lobbyistului român, conform unui studiu realizat de Forum for International Communications prin portalul PR Romania, cu sprijinul GfK România.


Mulţi dintre politicieni au refuzat să participe la chestionarul online
, deşi au fost asiguraţi ca răspunsurile vor fi confidenţiale si că vor fi prezentate agregat. Atât senatori cât si deputaţi au invocat printre motivele refuzurilor lor „sensibilitatea subiectului”, „această profesie nu exista inca in România”, „activitatea de lobby nu există deoarece nu este reglementată” sau „exprimarea unei păreri in acest domeniu este nepotrivită, atâta timp cât el nu exista”.

Parlamentarii privesc activitatea de lobby ca pe un subiect tabu, din teamă că electoratul nu va vedea cu ochi buni deschiderea lor pentru discutii cu reprezentantii ONG-urilor sau companiilor. In viziunea politicienilor, transparenţa intereselor surclasează expertiza in domeniu sau buna pregatire a lobbyiştilor.

Activitatea de lobby nu este deloc nouă in România de aceea realizarea acestui studiu rerprezintă o premieră, intrucât sintetizeaza opiniile managerilor marilor corporatii, ale specialiştilor in comunicare, ale reprezentanţi ai fundatiilor corporatiste, ONG-urilor, precum si din intregul spectru de reprezentanti activi ai clasei politice.

Conform studiului, mai multe categorii de actori sunt implicaţi in activitatea de lobby, iar ONG-urile ocupa primul loc cu 38%, urmate de companiile multinaţionale (29%), doar 4% fiind companii specializate care desfăşoara activitate de lobby pentru si in numele unor terţi.

Cele mai multe organizaţii nonguvernamentale implicate in activitaţi de lobby sunt cele active in domeniul serviciilor sociale (27,7%), educaţie (19,1%), libertaţi fundamentale si sănătate (ambele cu 14,9%), alături de ecologie (12,8%). In cadrul companiilor cele mai multe sunt casele de avocatură sau consultanţă juridică (12%), urmate de actorii sistemului financiar-bancar la egalitate cu agentiile care ofera servicii de lobby/ public affairs (10,7%) si companiile din domeniul energetic sau al produselor farmaceutice (8%).

In ceea ce priveşte reglementarea activitatii de lobby , 82% dintre companii, 100% dintre politicieni si 100% dintre ONG-uri o consideră ca fiind necesară. Opinia majoritară a populatiei este de asemenea una favorabilă reglementarii acestei activitaţi.

Studiul are la bază răspunsurile primite de la 865 de respondenţi, reprezentativi pentru cele trei dimensiuni explorate. 1,2% dintre respondenţii dimensinunii „vox populi”(populaţia asupra careia se rasfrânge direct sau indirect activitatea de lobby) au asociat termenul de lobby cu „trafic de influenţă”, 95% găseşte activitatea de lobby benefica societaţii, iar 88,3% consideră aceasta activitate legală, ceea ce indica o discrepantă intre opinia publică şi opinia unor politicieni sau mass-media in general.

Se pare că românii echivalează lobby cu „a promova”(9,7%), „a influenţa o decizie/ o persoana/ activitate”(6,0%), „a face o favoare pentru un câştig”(3,8%), „a susţine o cauză/ idée”(3,6%).

Studiul incearcă să pună in oglindă opiniile lobbyistilor, ale politicienilor si ale opiniei publice. Au incercat sa gaseasca raspuns la intrebari precum: De ce activitatea de lobby ramâne pentru cei mai multi politicieni un subiect tabu? Face populatia generală distincţie intre lobby şi traffic de influenţă? Au susţinere in realitate afirmaţiile din spaţiul public cu privire la activităţile de lobby? Care sunt cele mai eficiente instrumente ale activităţii de lobby? Ce alti actori sunt implicaţi in afara firmelor care desfaşoară lobby pentru terţi?.

„GfK România se bucură să contribuie la apariţia primului studiu despre practicile de lobby din România. Cred că cercetarea de faţă va deveni în scurt timp ghidul de referinţă al lobbyiştilor şi al celor care vor dori să înţeleagă rolul activităţilor de lobby într-o societate democratică. Nu în ultimul rând, studiul va transforma modul în care românii se raportează la conceptul de lobby”, a adăugat Andi Dumitrescu, Director General GfK România.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă