După „masacrarea” în Comisiile juridică şi pentru drepturile omului, la iniţiativa senatorului UDMR Gyorgy Frunda, Legea Agenţiei Naţionale de Integritate a fost amendată şi în plen. Concret, la propunerea senatorului PDL Petru Filip, cei care candidează la demnităţi publice – de preşedinte, parlamentar, primar, consilier judeţean şi local – nu vor mai fi obligaţi să-şi declare averile şi interesele înainte de campania electorală. Alesul PDL şi-a justificat propunerea prin numărul mare de declaraţii ce ar trebui depuse (de ordinul sutelor de mii în cazul localelor) şi prin faptul „că aceşti oameni candidează fără a avea speranţa că vor deveni persoane publice”.
Apoi, la propunerea senatorului PDL Petru Başa, plenul a decis să nu se considere infracţiune atunci când o persoană îşi modifică declaraţiile de avere şi de interese ce nu corespund adevărului atât timp cât anunţă în prealabil ANI. În schimb, plenul Senatului a ignorat propunerea de a rediscuta situaţia comisiilor de cercetare de pe lângă curţile de apel, comisii eliminate în dezbaterile de marţi. În acest fel, ANI va putea sesiza doar ANAF (în cazul neplăţii impozitelor sau al unor suspiciuni de evaziune fiscală) şi Parchetul (pentru fals în declaraţii).
Societatea civilă cere nepromulgarea legii
Unanimitatea din plenul Senatului (92 voturi „pentru”, unul „contra” – al senatorului PDL Iulian Bădescu – şi o abţinere – a senatorului PSD Ioan Chelaru) îi face pe reprezentanţii societăţii civile să declare că „nici un partid nu e interesat să păstreze controlul averilor la un nivel decent”. Institutul pentru Politici Publice şi Societatea Academică Română au solicitat preşedintelui Traian Băsescu să întoarcă în Parlament „ciosvârtele de lege” spre rediscutarea proiectului.
„Trebuie să avem acest mecanism instituţional complex – compus din ANI, DNA, DIICOT – care să combată acest flagel al corupţiei şi crimei organizate. Fără stârpirea acestui flagel (…) nu putem fi compatibili cu ceea ce se întâmplă acum în Europa”, a argumentat în Parlament, fără succes însă, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. „În formula care ne este prezentată astăzi în Senat a Legii ANI, noi nu am fi devenit membri ai UE în 2004″, şi-a avertizat colegii şi senatorul independent Cristian Diaconescu. În replică, senatorul PNL Puiu Haşotti a spus că Legea ANI poate fi amendată după raportul de evaluare din 17 mai al Comisiei Europene şi a subliniat că vechea Lege ANI a fost făcută „cu ură” de ex-ministrul Monica Macovei.
La rândul său, senatorul UDMR Gyorgy Frunda a argumentat că ANI trebuie să respecte dreptul la intimitate şi a arătat că „România este singura ţară a UE, singura ţară a Consiliului Europei care are o astfel de Agenţie”. „Este anormal să avem instanţe speciale, comisii şi comitete înfiinţate peste noapte care, trecând dincolo de cadrul constituţional, au puterea de a cita, de a verifica, de a face probatorii şi de a propune confiscarea unor averi licite. (…) Averea poate fi confiscată doar în cazul în care face obiectul infracţiunii”, a susţinut Gyorgy Frunda. Potrivit secretarului general al ANI, Horia Georgescu, de la începerea activităţii, în august 2008, Agenţia s-a ocupat de 5.000 de dosare, din care a soluţionat 1.576, a trimis 180 de cauze Parchetului şi a obţinut în trei cazuri confiscarea averii, însumând aproape 1,5 milioane de euro.
Prevederile eliminate prin noua lege
Candidaţii la funcţiile de demnitate publică – de la preşedinte şi parlamentari la consilierii locali – nu vor mai depune declaraţii de avere şi de interese.
Liderii de sindicat şi persoanele ce aparţin cultelor religioase nu-şi vor declara averile şi interesele când sunt numiţi în funcţii.
In declaraţiile de avere publice nu mai apar: suprafaţa terenului şi a casei demnitarului, cine este titularul bunului, anul constituirii conturilor bancare, firmele la care demnitarul este acţionar şi de la cine a împrumutat el bani sau pe cine a creditat.
Declaraţiile de avere publice nu vor mai cuprinde nici bijuteriile, obiectele de artă şi de cult, colecţiile de artă şi numismatică ale demnitarilor.
Chiar dacă vor găsi averi nejustificate, inspectorii de integritate nu mai pot demara procedura prin care instanţa să decidă confiscarea respectivei părţi de avere.
Persoanele care vor sesiza ANI pot răspunde juridic în cazul constatării relei-credinţe.
