După mai bine de zece ore de negocieri ambasadorii statelor membre UE la Bruxelles au convenit luni asupra unui proiect de document ce ar urma să fie aprobat astăzi la reuniunea extraordinară a șefilor de stat sau de guvern. Potrivit documentului citat de EUObserver, României i-ar reveni o cotă de 2475 de refugiați, cu 600 mai mulți decât cifra anunțată de președintele Iohannis de 1875. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne, ministrul Gabriel Oprea urma să reafirme la Consiliul JAI de marţi, cifra de 1875 și să voteze negativ în cazul în care se va supune la vot relocarea a 120.000 de persoane peste cele 40.000 convenite anterior. Între mandatul anunțat de Oprea și documentul convenit de ambasadori apare astfel o discrepanță semnificativă.
Uniunea Europeană traversează una din cele mai grave crize politice din existența ei, generată de disputa privind cotele de imigranți care ar trebui redistribuiți între statele membre pe baza unui algoritm care ia în calcul mărimea populației și Produsului Intern Brut. Germania și Franța au insistat, cu susținerea Comisiei Europene, asupra unui sistem de cote obligatorii, respins însă de statele de Estul Europei, inclusiv de România. Ca urmare, compromisul la care s-a ajuns luni a exclus din draftul declarației summit-ului extraordinar de astăzi termenul obligatoriu.
O altă măsură vehiculată de unii lideri vest-europeni, care au evocat la un moment dat impunerea de sancțiuni statelor care nu doresc să accepte cotele de refugiați, a fost impunerea unei amenzi de 6500 de euro pe cap de refugiat refuzat. La o diferență de aproximativ 5000 de refugiați între cotele vehiculate pentru România în urmă cu câteva săptămâni (în jur de 6800) și numărul anunțat de București, amenda ar fi fost de 32,5 milioane de euro. Din fericire, întreaga idee a fost calificată drept „o rușine pentru Uniunea Europeană” și abandonată rapid.
Documentul de 39 de pagini conține și o listă cu cotele de refugiați din Grecia și Italia redistribuiți între statele membre, circa 54.000 aflați deja în Ungaria având un statut special, pentru că Ungaria a refuzat statutul de țară „de primă linie”. Astfel Germania va primi cei mai mulți (17.36), urmată de Franța (12.962), Spania (8023), Polonia (5.082), Olanda (3.900), România (2475), Belgia (2448), Suedia (2.397), Austria (1953), Portugalia (1642) și Republica Cehă (1591). Danemarca, Marea Britanie și Irlanda au dreptul prin Tratat să nu ia parte la politica de imigrație a Uniunii Europene. Mecanismul este unul provizoriu, pentru o durată de doi ani cu posibilitatea prelungirii cu încă un an.
Care va fi poziția României?
Chiar și cu acest compromis care nu rezolvă în totalitate situația celor 120.000 de refugiați suplimentari, statele membre sunt departe de o soluție comună. Premierul Cehiei, Bohuslav Sobotka, a reafirmat marţi opoziția țării sale față de orice mecanism obligatoriu de relocare, fie el și provizoriu și, deocamdată, atât Ungaria, cât și Slovacia și Polonia împărtășesc aceeași poziție. Teoretic, și România se numără printre opozanți, având în vedere pozițiile exprimate de președintele Iohannis și ministrul Oprea, dar, inexplicabil, nici una dintre publicațiile și agențiile de presă nu plasează România printre statele care se opun ferm. O explicație ar putea fi oferită de declarațiile unor oficiali germani care au declarat sub protecția anonimatului, că există un număr de „radicali liberi”, state care se opun oficial cotelor obligatorii dar care, dacă s-ar pune problema unui vot în Consiliu, atunci ar vota alături de Germania. În orice caz, dacă regula consensului va fi aruncată la coș și se va ajunge la vot, Germania și Franța au deja numărul necesar de voturi, cu sau fără România.
Mult zgomot pentru nimic
Unul din puținele puncte asupra căruia se va obține un consens este sprijinul financiar alocat țărilor care se confruntă cu exodul refugiaților sirieni – Turcia, Liban și Iordania. Numai în ceea ce privește Turcia, unde se află două milioane de refugiați sirieni, se vorbește despre un miliard de euro. Acest efort financiar european s-ar putea să vină însă prea târziu. Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați, UNHCR; tot scandalul european pentru relocarea a 120.000 de refugiați are drept obiect volumul de refugiați care ajung în Europa în șase zile. În loc să continue această dispută, recomandă UNHCR, europenii ar face bine să construiască tabere și să asigure mijloacele de trai pentru zecile de mii de refugiați care continuă să ajungă în Europa, cu sau fără cote.
