A fost o vizită de lucru discretă, de care mass media locală a aflat mai mult pe surse, decât oficial. Nu s-a concretizat cu o conferință de presă a ministrului, nici cu declarații de presă, ci cu un comunicat postat pe Facebook.
Din comunicat am aflat că ministrul a vizitat, „rând pe rând”, stadionul Farul Constanța, Sala Sporturilor, baza Triumf, hotelul Sport, sediul Direcției Județene pentru Tineret și Sport și taberele de tineret de la 2 Mai și Eforie Sud (Luminița și New Paradise). „Doamna ministru s-a întâlnit cu administratorii, cu angajatii și a făcut turul locațiilor”, ne anunță ministerul.
În câteva fraze, Ioana Bran a sintetizat vizita pe litoral. Un litoral care are baze bine amplasate, dar neîngrijite. „Majoritatea bazelor vizitate se afla în zone foarte bune ca amplasare, însă, din păcate, timpul și-a lăsat amprenta asupra lor. Chiar dacă ele sunt funcționale și folosite în prezent, aceste baze nu se ridică totuși la nivelul de condiții care ar fi normale în ziua de astăzi pentru sportivi sau tineri. La multe dintre ele s-au făcut an de an reparații și refaceri însă acestea evident că nu sunt suficiente, iar starea lor de degradare necesită intervenții capitale și investiții pe măsură. Vizitele de astăzi mi-au întărit și mai mult convingerea că procesul de descentralizare este foarte necesar și reprezintă varianta cea mai bună pentru ca aceste baze să treacă în administrarea instituțiilor locale care au capacitatea și resursele de a le readuce la un nivel modern. Voi continua în această perioadă să mă deplasez prin teritoriu pentru a putea vedea de la fața locului starea acestora și a avea o imagine clară și reală a patrimoniului MTS”, a spus ministrul Ioana Bran.
Dezastrul din realitate
Declarațiile ministrului sunt prea blânde pentru dezastrul în care se află bazele sportive din județul Constanța. Spre deosebire de alte județe, unde s-a investit masiv în stadioane noi, stadionul de aici este o relicvă la care și comuniștii care l-au construit ar strâmba din nas. Și echipa care juca aici, FC Farul, s-a desființat. Ani de zile, aici a funcționat ilegal o spălătorie auto construită din tablă– acesta era nivelul de dezvoltare al bazei sportive. Consiliul Județean Constanța vrea să o preia de la MTS, anul trecut consilierii votând chiar un proiect de hotărâre în acest sens. „Autoritatea administraţiei publice judeţene, prin măsurile pe care le va adopta în viitorul apropiat, va facilita accesul constant pe stadion al echipelor de fotbal şi nu numai, formate din juniori şi seniori, care să participe la activităţile competiţionale organizate de acestea, dându-le astfel posibilitatea de a deveni gazde şi, pe cale de consecinţă de a deveni participanţi implicaţi în mod activ la viaţa sportivă a societăţii. Totodată, fidel propriilor principii şi prerogativelor asumate de dezvoltare durabilă a judeţului Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa, va avea în vedere inclusiv modernizarea întregului complex sportiv, în acest sens depunând eforturi viitoare pentru obţinerea de finanţarea corespunzătoare (fonduri naţionale sau europene).”, se arată în hotărâre.
Hagi, huiduit la el acasă
La un moment dat s-a numit Stadionul Gheorghe Hagi, dar un grup de suporteri a protestat și a cerut schimbarea denumirii, după ce fostul fotbalist a ales să investească într-o academie de fotbal, la Ovidiu, și în Viitorul. În 2006, la prima sa apariție în calitate de antrenor într-un meci împotriva echipei FC Farul, Gheorghe Hagi a fost fluierat de galerie, care a scandat împotriva sa lozinci de genul: „Ești o mizerie!”. Hagi a spus că în spatele acestei atitudini a stat, de fapt, patronul de atunci al clubului, Gheorghe Bosânceanu, care deține și Șantierul Naval Constanța. „Suporterii au fost manipulați și nu o să dau mâna cu Bosânceanu niciodată, pentru că mă murdăresc”, a declarat Hagi.
Stadionul Farul Constanța a găzduit în istoria sa şi mai multe meciuri internaționale, printre cele mai importante fiind România – Cehia 2-0, în septembrie 2005, România – Olanda 1-0, în octombrie 2007, România – Franța 2-2, în octombrie 2008 şi România – Serbia 2-3, în martie 2009.
Tenis și înot, numai la privat
Constanța a dat mari sportivi, de la Simona Halep, ajunsă numărul 1 mondial, la tenis, la Horia Tecău și Răzvan Florea, singurul medaliat olimpic la înot din istoria sportului românesc. Toți au ajuns la performanțe prin forțe proprii, cu ajutorul financiar al familiei și al sponsorilor, fără să fie ajutați nici de Ministerul Sportului, nici de autoritățile locale sau județene. Constanța nu are un bazin public de înot de dimensiuni olimpice, nu are terenuri de tenis publice pe care să se poată antrena copiii. Răzvan Florea a ajuns, acum doi ani, consilier local PSD, propunându-și să introducă lecții de înot în școli. Nu s-a întâmplat nimic. Înot nu se poate face decât în bazine private, inclusiv al lui Răzvan Florea, sau la Palatul Copiilor, o bază sportivă veche, unde copiii au acces contra cost.
Foste baze sportive, lăsate în paragină
Ministrul Sportului se înșală când spune că bazele sportive din Constanța „sunt funcționale și folosite în prezent”. Există cel puțin una, în zona stadionului de rugby Badea Cârțan, care numai bază sportivă nu se poate numi și care este în subordinea MTS. Aici ar urma să fie construită o sală polivalentă, un proiect guvernamental care, la rândul său, bate pasul pe loc. În zonă ar urma să fie construite și două bazine de înot, unul pentru performanță, unul pentru ca toți copiii să învețe să înoate. „Am făcut o revenire către Ministerul Tineretului și Sportului pentru a trece în administrarea municipiului Triunghiul și ce a rămas din Badea Cârțan pentru că nu pot să spun că avem stadionul de rugby, ci doar ce a rămas din Badea Cârțan”, a spus, recent, primarul Constanței, Decebal Făgădău. Pentru transferul la autoritățile locale este nevoie de avizul MTS.
O altă bază sportivă care există numai pe hârtie este baza Triunghi, părăsită de ani de zile.
Sala polivalentă trebuia începută în 2017
Constanța ar fi trebuit să aibă o sală polivalentă. În iunie 2016 s-a obținut avizul Consiliului tehnico-economic, în toamnă a apărut hotărârea de guvern care aproba indicatorii tehnico-economici, iar vineri, 27 ianuarie 2017, a avut loc deschiderea ofertelor pentru proiectare și execuție. ”Să sperăm că nu vom avea multe contestații și că anul acesta vom începe construcția sălii polivalente. Este un proiect -amplu, cu surse de finanțare combinate. Guvernul finanțează sala polivalentă, municipalitatea face toată infrastructura de acces, dotarea cu utilități, parcările, -sistemul de siguranță, sistemul de iluminat public, ceea ce înseamnă circa 16-18 milioane de lei”, a spus primarul Constanței la începutul anului trecut. Valoarea estimată a lucrărilor este de 61milioane lei, fără TVA. Nu s-a întâmplat așa. Sala Sporturilor, unde se joacă în prezent meciuri ale sporturilor de echipă nu este omologată pentru partide internaționale.
Un oraș bogat… în declarații
Toate acestea se întâmplă în contextul în care Constanța este un oraș bogat. Cel puțin așa afirmă primarul PSD, Decebal Făgădău, întrebat de unele investiții pe care administrația locală dorește să le facă. Cifrele în contrazic: bugetul Clujului, de exemplu, este aproape de două ori mai mare decât cel al Constanței. Dincolo de chestiunile financiare, există însă un munte de birocrație în calea investițiilor publice. Cel mai bun exemplu este Cazinoul din oraș, care zace în paragină, deși există bani pentru renovarea sa. Dacă revenim însă la comparația cu orașe precum Clujul, care are și stadion modern, și sală polivalentă, vom observa că, atunci când se dorește, se și poate.
