UPDATE: Andrei Pleşu a declarat în exclusivitate pentru România liberă că, în opinia sa, punctul la care s-a ajuns este unul dramatic. Scriitorul consideră că Guvernul Ponta şi-a „început revoluţia” cu un „atac rudimentar la adresa culturii.
CITEŞTE MAI MULT AICI: Cum comentează Andrei Pleşu transformarea ICR
UPDATE. După cum s-a angajat anterior, conducerea ICR va demisiona joi, a declarat Horia Roman Patapievici pentru România liberă, după ce miercuri va avea loc o discuţie cu ministrul de Finanţe Florin Georgescu pe bugetul ICR.
„ICR a încetat să mai existe în forma pe care am gândit-o, pentru că a căpătat o tentă naţionalistă. Regret moartea unei instituţii cosmopolite şi deschise. Din păcate, nimeni nu va mai considera ICR asemeni British Council, Institutului Cervantes, Institutului Cultural Francez, sau Ghoethe Institut. Va fi o instituţie cu puternice înclinaţii naţionaliste care nu va mai avea nimic de-a face cu marea cultură”, a declarat H.R. Patapievici pentru RL.
Curtea Constituţională a decis, marţi, că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind trecerea Institutului Cultural Român (ICR) din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului este constituţională.
Plenul Curţii Constituţionale (CC) a respins astfel excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor OUG 27/2012 privind unele măsuri în domeniul cultural, ridicată de Avocatul Poporului, transmite Mediafax.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost luată în discuţie de CC în 10 iulie, magistraţii constituţionali amânând atunci decizia petnru 31 iulie. CC a constatat atunci că în completul care participă la dezbaterile în fond şi la deliberări nu se poate lua o decizie cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată, neîntrunindu-se majoritatea necesară.
Guvernul a adoptat pe 13 iunie Ordonanţa de Urgenţă 27/2012, prin care ICR trece de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului, care, în termen de maximum 15 zile, numeşte atât conducerea operativă a institutului, cât şi membrii Consiliului de conducere.
Conducerea operativă a institutului va fi asigurată de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreşedinţi, numiţi şi revocaţi în/din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului Permanent al Senatului. Mandatul vicepreşedinţilor va fi de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii.
Conducerea operativă a ICR era asigurată de Horia Roman Patapievici – preşedinte – şi Tania Radu şi Mircea Mihăieş – vicepreşedinţi, însă Camera Deputaţilor a eliminat cele două funcţii de vicepreşedinte, prevăzute din 2011 în Legea de funcţionare a institutului.
Premierul Victor Ponta spunea despre ICR că era o instituţie „mult prea politizată” şi a acuzat „o lipsă de transparenţă totală” în cheltuirea fondurilor publice la nivelul institutului. „Nimeni din această ţară nu mă va convinge că este mai democratic să laşi o instituţie cu bani publici să fie condusă de un singur om decât să fie controlată de o instituţie cum este Senatul, unde sunt toate forţele politice”, spunea Ponta.
El susţinea că liderii grupurilor parlamentare PSD-PNL nu intenţionează să îl schimbe pe Horia-Roman Patapievici de la conducerea Institutului Cultural Român, ci să asigure transparenţă în cheltuirea banilor publici, iar „agitaţia” creată pe această temă relevă că cineva are ceva de ascuns.
Pe de altă parte, apelurile din străinătate s-au alăturat celor din România, din partea artiştilor, oamenilor de cultură şi de afaceri (Asociaţia Erudio) şi a altor figuri publice (Alianţa pentru o Românie Curată), care au strâns mii de semnături. Nu au lipsit manifestările în stradă, cea mai amplă – „Mişcarea papioanelor” – având loc în 18 iunie la sediul ICR, cu participarea câtorva sute de oameni.
În 3 iulie, Gheorghe Iancu, care a sesizat CC în acest caz, a fost revocat din funcţia de Avocat al Poporului. Funcţia a fost preluată interimar de către Valer Dorneanu.
Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins ca inadmisibilă sesizarea de neconstituţionalitate referitoare la Hotărârea Parlamentului privind revocarea lui Gheorghe Iancu din funcţia de Avocat al Poporului.