E pentru prima oara ca energia si combaterea schimbarilor climaterice formeaza tema principala a unei reuniuni la varf europene. Liderii celor 27 de tari ale Uniunii vor semna astazi un document foarte ambitios care ar trebui sa duca la diminuarea incalzirii planetei si, in paralel, la o reforma a pietei interne a Uniunii.
Este si prima intalnire la varf la care participa, ca membru plin, si presedintele Basescu, cu toate ca Romania inca nu face parte pe deplin din piata interna a Uniunii, de-ar fi si numai din pricina restrictiilor cu care muncitorii romani se confrunta in majoritatea tarilor Uniunii.
O intalnire la varf pe teme economice si ecologiste, asadar. Liderii vor semna o declaratie-concluzie prin care se vor angaja sa reduca emisiile de gaze, si in special de bioxid de carbon, cu 20% pana in anul 2020. Angajamentul e insa moderat de o serie intreaga de conditii – principala fiind aceea ca si celelalte tari dezvoltate (in special Statele Unite, care au refuzat pana acum sa semneze Protocolul de la Kyoto asupra schimbarilor climaterice), dar si cele mai avansate dintre tarile in curs de dezvoltare sa contribuie in egala masura la reducerea emisiilor de gaze.
Tot asa, reducerea cu 20% pe care si-o doresc europenii mai depinde si de un ipotetic "acord global si complet", care ar trebui semnat la scara planetara dupa anul 2012, cand va expira actualul Protocol de la Kyoto.
Pe deasupra, reducerile propuse de europeni sunt voluntare, ceea ce inseamna, cum a subliniat Comisia Europeana, ca in realitate ele nu vor fi aplicate daca nu exista un mecanism de constrangere.
Tot asa, liderii isi vor anunta si sprijinul pentru o politica comuna de reducere a dependentei Europei de importurile energetice, in special cele de petrol si gaz din Rusia. Spaima repetata pe care Rusia a starnit-o in ultimii doi ani prin capitalele europene inchizand conductele de gaz, ridicand preturile, sau folosind livrarile de gaz ca pe o parghie politica prin care Moscova face presiuni asupra vecinilor i-a convins pe europeni ca trebuie sa-si puna la punct o politica comuna a energiei. Nu este limpede, insa, cum se va ajunge la asta. Documentul pe care il vor semna astazi liderii europeni ramane in aceasta privinta vag si teoretic, avand ceva idealist pana si in limbajul in care e redactat.
Documentul nu contine, astfel, nici o indicatie practica, concreta, asupra modului in care cele 27 de natiuni ale Uniunii Europene ar putea sa-si reduca dependenta de combustibilii fosili. Pe deasupra, tranzitia intr-o masura semnificativa spre surse de energie alternative ar fi foarte costisitoare si ar reduce, cel putin initial, competitivitatea economica.
Tarile est-europene, in special, care reprezinta acum mai bine de o treime din membrii Uniunii, ar ezita foarte mult in fata enormelor investitii necesare pentru a trece la energia eoliana, construind "mori de vant" – centrale care sa functioneze prin forta vantului mai degraba decat sa arda gaz si carbune, care polueaza.
Romania, desi nu are mijloacele de a aplica asemenea masuri in viitorul apropiat, ar dori ca ele sa fie obligatorii. Premierul Tariceanu, prezent la Bruxelles alaturi de presedintele Basescu, a afirmat ca celelalte tari europene ar trebui sa ia exemplul Romaniei pentru felul in care au fost aplicate anumite restructurari menite sa ajute la incetinirea ritmului incalzirii planetei.
Premierul a facut aceste afirmatii la sfarsitul reuniunii sefilor de guverne proveniti din partide liberale, alaturi de belgianul Guy Verhofstad si de danezul Anders Fogh Rasmussen. Cat despre presedintele Basescu, el a luat parte in acelasi timp la reuniunea liderilor conservatori si crestin-democrati.
