» Majoritatea deputatilor din comisia de ancheta solicita premierului revocarea ministrului Ridzi si inceperea urmaririi penale impotriva sa, sub acuzatiile de abuz in serviciu si delapidare.
» PDL a facut opinie separata spunand ca numai DNA se poate pronunta si ca informatiile existente arata deficiente, dar nu si ilegalitati.
Potrivit raportului finalizat ieri de comisia de ancheta parlamentara, ministrul Tineretului este responsabil din punct de vedere material, politic si penal in cazul cheltuirii gresite a circa 730.000 de euro. Printre acuzatiile aduse de raport figureaza acceptarea unei "diferente uriase intre nivelul real al costurilor si valoarea contractata de MTS", "acceptarea la plata a serviciilor contractate fara o evaluare cantitativa a acestora", faptul ca "ministrul a mintit in fata comisiei de ancheta, afirmand ca nu ar fi avut cunostinta" de scena aflata in dotarea Casei Studentilor (scena neutilizata in favoarea uneia supraevaluate la 75.000 de euro).
Comisia propune, prin urmare, inceperea urmaririi penale pentru abuz in serviciu si delapidare si cere premierului Emil Boc sa solicite presedintelui Traian Basescu revocarea din functie a Monicai Iacob Ridzi. Argumentatia, citita de presedintele comisiei, Alina Gorghiu, foloseste termeni tari. "Doamna ministru si-a indeplinit defectuos atributiile de serviciu folosind banii pe care ii gestiona fara justificare, fara responsabilitate, incheind contracte de prestari servicii cu doua societati comerciale care nu prezentau nici experienta relevanta in domeniu, nici siguranta comerciala", se spune, de exemplu, in justificarea cererii de urmarire penala. De asemenea, "Monica Iacob Ridzi a aprobat alocarea unor sume de la buget, (…) manifestand astfel un abuz in exercitarea atributiilor si o implicare directa si calificata in delapidarea fondurilor bugetare".
Verdictul, dat de 10 din cei 15 membri ai comisiei, nu a fost agreat si de cei 5 reprezentanti ai PDL, care considera ca investigatia parlamentara nu a putut obtine toate datele necesare si spun ca procurorii DNA sunt cei chemati sa se pronunte. PDL a alcatuit un raport – opinie separata. Potrivit argumentatiei PDL, activitatea comisiei a fost precipitata, programul de lucru a fost scurtat si este imposibil ca in baza probatoriului existent sa se poata trage concluzii intemeiate. Deputatul Gelu Visan spune ca PDL nu se face avocatul nimanui, dar ca, in lumina informatiilor existente pana acum, se pot constata deficiente, si nu ilegalitati. "Avand in vedere precaritatea probatoriului administrat, nu ne putem pronunta. DNA are instrumentele necesare", se spune in raportul separat al PDL.
Dosarele Tariceanu, Ridzi si Nemirschi – acelasi traseu in Parlament
In acest moment, trei comisii parlamentare investigheaza si se pronunta asupra a trei cazuri distincte care se pot solda cu trimiterea in judecata a trei demnitari: Calin Popescu Tariceanu, Monica Iacob Ridzi si Nicolae Nemirschi. Potrivit presedintelui Comisiei juridice a Camerei, Daniel Buda (PDL), dupa votul comisiei de ancheta, raportul va ajunge la Comisia juridica. Daca propunerile investigatiei sunt intemeiate, ele vor alcatui un raport pozitiv asupra investigatiei, iar cazul ministrului va ajunge in plen. In plen este nevoie de 50% plus unu din voturile deputatilor pentru ca cererea Parlamentului de incepere a urmaririi penale sa fie transmisa Parchetului General/DNA. "Procurorii sunt independenti pe caz; daca nu gasesc suficiente elemente in ancheta parlamentara, ei pot sa decida neinceperea urmaririi penale.
Ce trimitem noi procurorilor de la ancheta parlamentara echivaleaza cu actele premergatoare dintr-un dosar", spune Florin Iordache (PSD). "Dar argumentele in cazul respectiv capata acum o mai mare greutate, pentru ca Parlamentul s-a substituit intr-un fel organelor de ancheta, facand audieri si adunand informatii. Este mai mult decat o simpla plangere care poate fi depusa de oricine la Parchet", a explicat seful Comisiei juridice, Daniel Buda (PDL). Exista insa si un alt avantaj al anchetei parlamentare, in afara de cel al transparentei. In cazul in care procurorii decid ca trebuie sa inceapa urmarirea penala impotriva unui ministru sau fost ministru care e si parlamentar in baza argumentatiei unei comisii de ancheta, atunci ei nu trebuie sa mai ceara incuviintarea Camerei din care face parte respectivul parlamentar, asa cum a fost necesar in cazul Nastase.
"Daca deputatii au votat in plen pentru inceperea urmaririi penale, nu o sa mai fie cazul ca procurorul general sa faca cerere ca Parlamentul sa incuviinteze urmarirea penala. Doar parlamentarii se vor fi pronuntat deja asupra cazului." Scurtarea procedurilor in cazul recomandarilor de urmarire penala facute de Parlament este confirmata si de purtatorul de cuvant al DNA, Livia Saplacan: "Teoretic, este firesc ca, daca Parlamentul este cel care a cerut urmarirea penala, ea sa inceapa, daca procurorii de caz decid asta, fara sa mai fie nevoie de o aprobare suplimentara a Parlamentului".
