Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs, îşi exprimă „consternarea”, într-o scrisoare adresată ministrului Vasile Blaga, în ceea ce priveşte unele măsuri luate de organele de ordine publică faţă de cei care au arborat drapelul secuiesc pe clădirile unor primării din secuime care, potrivit CNS, reprezintă o depăşire flagrantă a competenţelor legale ale organelor în cauză, informează Mediafax.
În scrisoare, Balazs subliniază că în data 28 ianuarie viceprimarul comunei Ghindari, judeţul Mureş, Vass Imre şi încă cinci consilieri locali, toţi delegaţi în Consiliul Naţional Secuiesc, au fost citaţi la poliţie pentru arborarea drapelului Ţinutului Secuiesc pe clădirea Primăriei, au fost interogaţi şi obligaţi să dea declaraţii.
La aceeaşi procedură a fost supus, potrivit sursei citate, în luna martie, un cetăţean din Sovata, Tóth Ferenc, pentru arborarea aceluiaşi drapel, de data aceasta pe clădirea Primăriei oraşului Sovata.
Izsak Balazs susţine că drapelul Ţinutului Secuiesc este un simbol al secuimii, deci al colectivităţii locale, arborat în zeci de localităţi pe clădirile primăriilor şi altor instituţii publice din Ţinutul Secuiesc.
„Cercetarea la întâmplare, şi fără vreun temei legal a două cazuri din cele zeci de alte cazuri, indică clar că organele ordinii publice sunt conştiente de lipsa temeiului legal a oricărei intervenţii din partea lor, şi nu au urmărit altceva decât intimidarea populaţiei locale, depăşindu-şi atribuţiile legale”, a spus Izsak.
De asemenea, Izsak menţionează că, în data de 19 mai, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din Miercurea Ciuc a făcut investigaţii la Topliţa, l-a interogat pe Czirják Károly, de asemenea delegat în Consiliului Naţional Secuiesc, şi încă trei persoane din aceeaşi localitate, toţi fondatori ai Asociaţiei „Urmánczy Nándor”, iar în data de 4 iunie au fost interogaţi alţi trei membri ai asociaţiei din localitatea Ciumani, judeţul Harghita, printre care şi vicepreşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Borsos Géza.
Izsak Balazs afirmă că CNS este un organ de reprezentare publică a doleanţei de autonomie a Ţinutului Secuiesc.
„Proiectul nostru de lege, privind autonomia Ţinutului Secuiesc, înaintat Parlamentului României, descrie în mod detaliat instituţiile regiunii autonome Ţinutul Secuiesc, funcţionarea lor, precum şi temeiul constituţional al acestora. Singurul for instituţional în măsură să decidă privind adoptarea sau respingerea acestui proiect de lege este, în conformitate cu prevederile articolului 61. alineatul 1. din Constituţie, Parlamentul României. Orice tentativă de influenţare a unei opţiuni politice codificate într-un proiect de lege reprezintă o intervenţie în procesul legislativ, în viaţa politică, ca atare demersurile organelor Ministerului de Interne descrise mai sus reprezintă o gravă încălcare a principiilor statului de drept”, susţine preşedintele CNS.
Potrivit acestuia, chiar dacă convingerile membrilor CNS nu ar fi cuprinse într-un proiect de lege, chiar dacă ar opta pentru modificarea Constituţiei României, organele Ministerului de Interne nu ar avea dreptul nici atunci să exercite influenţă în privinţa convingerilor acestora, în privinţa voinţei publice exprimate de populaţia Ţinutului Secuiesc cu ocazia referendumului din anul 2008.
„Abuzurile de putere prezentate mai sus atenţionează întreaga societate din România că este responsabilitatea noastră, a tuturor, combaterea pericolului transformării organelor de ordine publică în organe de reprimare politică, prevenirea pericolului de revenire la metodele totalitare şi îmi exprim speranţa, că dumneavoastră, în calitate de Ministru al Administraţiei şi Internelor, veţi uza de puterea conferită de funcţia pe care o deţineţi, ca să cercetaţi cele semnalate de mine, şi să îi trageţi la răspundere pe cei găsiţi vinovaţi, respectiv să luaţi măsuri ca în viitor să nu mai aibă loc asemenea evenimente regretabile”, susţine în încheierea scrisorii Izsak Balazs.
