Cine este vinovat pentru declinul Justiţiei

În raportul Comisiei Europene asupra Justiţiei, România este criticată pentru anihilarea competenţelor ANI de a identifica averile ilicite, incompatibilităţile şi conflictele de interese, ceea ce „reprezintă un important pas înapoi” în lupta împotriva corupţiei.

Prin modificările legii ANI, care  secreti­zea­­ză averile dem­nitarilor şi interzice agenţiei să le con­troleze, România  şi-a încăl­cat angajamentele de aderare la UE, spune raportul. Deocamdată, CE nu a cerut suspendarea unor fon­duri europene, dar a reco­mandat ţării noastre să corecteze Legea ANI. Vinovaţii pentru mutilarea Legii ANI  sunt Curtea Constituţională şi parlamentarii, care au susţinut secretizarea averilor pe motiv că li se încalcă dreptul la viaţă privată. Pedelistul Radu Ber­ceanu a fost unul dintre primii susţinători ai hotărârii Curţii Constituţionale. Însă, mili­tan­tul în favoarea mutilării competenţelor ANI este senatorul UDMR G. Frunda. Guvernul Boc a folosit, la rândul său, noţiunea de confiden­ţialitate a declaraţiilor complete de avere (publicul le poate accesa dar fără adrese şi numele băncilor unde au depus banii, fără suprafaţa imobilelor de­ţinute, secretizarea firmelor unde sunt acţionari etc.) în  proiectul guvernamental de modificare a Legii ANI.

Interesele financiare ale politicienilor, greu de depistat

Anihilarea ANI, coroborată cu legislaţia actuală a achiziţiilor pu­blice, permite  proliferarea co­­rupţiei, adaugă experţii eu­ropeni. Vor fi mult mai greu de depistat cazurile de con­flicte de interese care au legătură cu in­teresele de afaceri ale poli­ticienilor locali şi ale familiilor acestora. În privinţa achiziţiilor publice, raportul  reproşează lipsa transparenţei totale, situaţie ce permite ca demnitarii sau înalţii func­ţionari publici să poată beneficia direct sau indirect de contracte comerciale cu instituţiile pe care le conduc. Drept exemplu de mare co­rup­ţie la capitolul „achiziţii publice” este dat cazul senatorului Cătălin Voicu, în care sunt implicaţi doi judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CE este îngrijorată şi de o altă decizie a Curţii Constituţionale care  afectează colaborarea dintre  Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) şi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în depistarea fraudelor cu fondurile europene.

CSM se ocupă de apărarea magistraţilor criticaţi de presă

Raportul critică şi lipsa de voinţă politică în reformarea sistemului judiciar. Sunt necesare, printre altele, reformarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). CSM i se reproşează, printre altele, că „rezultatele sis­temului disciplinar sunt ne­con­vingătoare”. În privinţa ma­gistraţilor suspectaţi de co­rupţie, sunt „deschise puţine cazuri disciplinare”, iar sanc­ţiu­nile CSM „par uşoare”. Anchetele CSM în loc să fie iniţiate, din oficiu, pe cazuri disciplinare concrete de incompetenţă sau corupţie, sunt mai mult axate pe  apărarea magistraţilor criticaţi în presă.

De exemplu, CSM nu a deschis din proprie iniţiativă anchete disciplinare pentru judecătorii Florin Costiniu şi Cristian Jipa de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, implicaţi în dosarul de corupţie al senatorului PSD Cătălin Voicu. A făcut-o (parţial) după presiunile mediatice şi după declanşarea protestelor a peste 400 de magistraţi. În cazul Costiniu, nu s-a pronunţat nici o sancţiune deoarece CSM a accep­tat cererea de pensionare a ma­gistratului, iar în privinţa lui Jipa, i s-a diminuat salariul, dar nu i s-a impus interdicţia de a mai intra în sălile de ju­de­cată până la finalizarea an­chetei penale. CSM nu a im­pus ca practică suspendarea ma­gistraţilor împotriva cărora s-a început urmărirea penală. În privinţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, competenţele acestei instanţe ar trebui reduse. ICCJ nu ar trebui să mai judece ca primă instanţă (cum se întâmplă în cazul parlamentarilor, spre exemplu), ci să judece doar recursuri şi numai pe chestiunile de drept. Raportul CE laudă rezultatele  anticorupţie ale DNA, DGA şi ANI./Reactie_Base_raport_20.07.2010

Traian Băsescu spre Bruxelles: „Nu vom accepta formulări care nu reflectă realitatea”

Preşedintele Traian Băsescu şi-a manifestat nemulţumirea că Raportul Comisiei Europene este centrat practic pe Legea ANI, „schilodită” de Senat, şi că, plecând de la acest punct, a fost trasă concluzia „inacceptabilă” că „România încalcă angajamentele asumate”. „De la acest incident – Legea ANI – să arunci o tentă profund negativă, când au fost suficiente progrese – remarcate în raport – mi se pare o exagerare şi nu suntem pregătiţi să o acceptăm (…) Cu tot respectul pentru CE, nu vom accepta formulări care nu reflectă realitatea”, a subliniat şeful statului. El a arătat că, exceptând ANI, pentru care va cere oricum o sesiune extraordinară a Parlamentului, în privinţa celorlalte puncte convenite cu partenerii europeni, România şi-a îndeplinit obligaţiile. Din aceste considerente, Guvernul va realiza, în numele României, un raport menit să clarifice criticile din Raportul CE şi acuzaţia că ţara noastră nu-şi respectă angajamentele. Documentul va fi transmis nu doar CE, ci şi celorlalte state membre UE, plecând de la premisa că „România nu este responsabilă în faţa Comisiei Europene, ci în faţa statelor membre”.
Nu în ultimul rând, preşedintele şi-a exprimat nemulţumirea că în Raportul CE au fost incluse domenii care nu fac parte din Mecanismul de Cooperare şi Verificare, precum cel al achiziţiilor publice. „Nu înţelegem şi nu suntem de acord cu introducerea de subiecte colaterale”, a declarat Traian Băsescu, precizând că, iniţial, în raport era abordat şi subiectul accesului în spaţiul Schengen. El a spus că din acest motiv are „îngrijorări” în legătură cu accesul României în spaţiul Schengen deşi rapoartele de până acum ale experţilor europeni au fost pozitive. Ca urmare a criticilor aduse de CE autorităţilor de la Bucureşti, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că solicită convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare, eventual în prima perioadă a lunii august. Vizate sunt de Preşedinţie, pe lângă Legea ANI, proiectul referitor la neîntruperea proceselor în instanţă când este invocată o excepţie de neconstituţionalitate (trecut prin adoptare tacită de Camera Deputaţilor şi aflat, din decembrie 2009, la Senat) şi proiectul aşa-numitei Legi a micii reforme, care prevede, printre altele, simplificarea şi accelerarea procedurilor (aflat, spre avizare, la Consiliul Superior al Magistraturii).
De asemenea, preşedintele a vorbit iar, în contextul Legii ANI şi a deciziilor Curţii Constituţionale, de necesitatea revizuirii Constituţiei. „Dacă avem o Constituţie care nu permite transparenţă pentru interesele şi averilor celor aflaţi în funcţii publice atunci înseamnă că acem o problemă cu Constituţia şi procesul de revizuire trebuie să înceapă rapid”, a declarat şeful statului.

Reacţii la Raportul Comisiei Europene

Horia Georgescu, secretar general al ANI: „De la Parlament aştept responsabilitate şi asumarea consecinţelor” –

 Victor Ponta, preşedintele PSD: „Din păcate, nu e nici o supriză raportul de ţară, în sensul că de şase ani, de când domnul Băsescu este preşedinte şi luptă cu corupţia, avem numai rapoarte negative (…) Ţinem acelaşi ministru în toate Guvernele şi avem rapoarte negative, ţinem acelaşi şef la DNA şi avem rapoarte negative. Ceea ce e mai rău e că nici acum nu se va întâmpla nimic. Vom avea exact aceeaşi oameni în funcţii şi, la anul, Justiţia română va fi în acelaşi stadiu catastrofal în care se află acum”.

Vasile Puşcaş (PSD), fost negociator şef al României cu UE: „Îngrijorător este nu doar faptul că România «a întors spatele» Uniunii Europene la materia tratată de acest raport – justiţie, anticorupţie, stat de drept -, ci că România se află într-o profundă criză de identitate naţională şi europeană, că pune sub semnul întrebării deciziile parteneriale, comunitare, la care este parte (…) Nu ne mai întrebăm cine sau de ce nu îşi asumă răspunderea pentru ceea ce se întâmplă în România, căci niciunul dintre factorii politici şi de stat nu se va socoti responsabil”.

Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei (PNL): „Este pentru prima dată când, într-un raport de ţară după dobândirea calităţii de membru al Uniunii, CE constată că România încalcă în mod clar angajamentele luate la momentul aderării, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Prin aceasta, Comisia Europeană pune semnul egal între Guvernul Boc şi Guvernul Năstase în ceea ce priveşte tolerarea corupţiei, a conflictelor de interese, a fraudei fondurilor europene”.

Valeriu Stoica, vicepreşedinte PDL şi fost ministru: „Este vorba despre responsabilitatea întregii clase politice, desigur că PDL nu poate să se derobeze de răspunderea pe care o are, dar nu este vorba doar de PDL, este vorba, în principal, despre cei care au mutilat reglementarea ANI în Parlament şi care sunt bine cunoscuţi opiniei publice. O mare responsabilitate o are Curtea Constituţională, pentru că, din motive de neînţeles, a contribuit la fragilizarea instituţională a ANI”.