Ce urmează după Congresul USL

Discursuri lungi, de campanie, promisiuni, pupături şi îmbrăţişări. Aşa s-ar putea descrie, foarte pe scurt, congresele de sâmbătă ale PSD, PNL şi, în final, USL. Dincolo de ce s-a văzut la televizor, rămân însă incertitudini şi diferite scenarii pentru lunile următoare, luni care ar putea aduce răsturnări spectaculoase de situaţie.

Liderii USL au răspuns la scrisoarea preşe-dintelui Traian Băsescu în aceeaşi manieră în care au reacţionat la propunerea ca Victor Ponta să fie desemnat premier. Adică, grăbit şi uşor teatral. „Nu avem ce discuta şi negocia cu Traian Băsescu, nu avem nevoie de minciunile şi propunerile lui otrăvite”, a spus Victor Ponta, înainte de a rupe, demonstrativ, scrisoarea preşedintelui, la prezidiul Congresului USL. „Diversiune” a fost şi răspunsul lui Crin Antonescu la propunerea lui Traian Băsescu de a renunţa la doi ani de mandat în scopul revizuirii Constituţiei, astfel încât aceasta să transpună voinţa românilor, aşa cum a fost ea exprimată la referendumul din 2009, iar mandatul prezidenţial să revină la o durată de patru ani.

Contradicţie între declaraţii şi fapte

Dacă privim doar la discursurile de sâmbătă ale liderilor USL, centrate pe ideea „eliberării României” de sub regimul Băsescu, apare, firesc, întrebarea: de ce nu au acceptat, atunci, Ponta şi Antonescu, grăbirea „eliberării”?

Un prim posibil răspuns îl găsim raportându-ne la revizuirea Constituţiei, revizuire pe care nici un politician nu o doreşte. Şi nu este vorba numai de reducerea numărului de locuri din Parlament sau de Parlament unicameral. Este vorba şi de eliminarea totală a imunităţii parlamentare şi a prezumţiei că averile au fost dobândite în mod licit, de sporirea responsabilităţii magistraţilor şi de clarificarea raporturilor preşedinte-Parlament, precum şi de alte propuneri de modificare cuprinse în proiectul aflat pe masa Legislativului de luni bune.

Un alt posibil răspuns este legat de scurtarea mandatului prezidenţial, scurtare care ar putea să nu fie tocmai pe placul liderului PNL, care se vede aproape ca şi instalat la Palatul Cotroceni.

În fine, o a treia posibilă explicaţie poată fi găsită dacă privim spre USL, o construcţie stânga-dreapta bazată, după cum au recunoscut propriii lideri, aproape exclusiv pe dorinţa de înlăturare de la putere a PDL şi a preşedintelui Traian Băsescu. Or, funcţio-narea, şi poate chiar existenţa, în continuare a USL depinde de rezultatele pe care le va obţine la alegerile locale şi, apoi, parlamentare. Concret: dacă la locale, rezultatul va fi mult sub aşteptări, tensiunile şi aşa existente în USL se vor amplifica şi se vor înmulţi vocile care spun că fiecare partid ar trebui să meargă pe cont propriu. Să ne amintim, în acest context, şi declaraţia senatorului Titus Corlăţean, potrivit căreia paritatea PSD-PNL poate fi rediscutată după locale. Apoi, chiar dacă USL va fi menţinută artificial în viaţă până la parlamentare, dacă scorul de atunci nu va asigura ajungerea la guvernare, sunt şanse foarte mari ca Uniunea să se rupă. Mai ales că social-democraţii vor număra concret câte funcţii au pierdut prin parteneriatul, la paritate, cu liberalii. Or, în această mare de variabile, de ce ar vrea social-democraţii ca o dată cu parlamentarele să aibă loc şi alegeri prezidenţiale?

Cum se întoarce refuzul de sâmbătă împotriva USL

Cel puţin la nivel de imagine, refuzul categoric al liderilor USL de a discuta propunerea lui Traian Băsescu se va întoarce împotriva lor. Mai exact, şeful statului şi „inamicii” de la PDL vor putea susţine că opoziţia nu este interesată de transpunerea rezultatelor referendumului din 2009 şi de reformarea statului.

Apoi, dacă s-ar fi organizat alegeri prezidenţiale la sfârşitul lunii noiembrie, începutul lunii decembrie, Crin Antonescu ar fi câştigat aproape sigur, în condiţiile în care nu pare să aibă, la acest moment, contra-candidaţi. Adică, chiar dacă ar intra în cursă Mihai Răzvan Ungureanu, timpul este destul de scurt pentru a coagula în jurul său forţa necesară impunerii în luptă.

Refuzul devansării alegerilor prezidenţiale înseamnă, prin urmare, şi în ipoteza trecerii USL de testele localelor şi parlamentarelor, o îndepărtare a lui Crin Antonescu de instalarea la Palatul Cotroceni. Aceasta se va produce, în cel mai bun caz, după mijlocul lui 2013, în eventualitatea în care USL câştigă majoritatea parlamentară şi reuşeşte o nouă suspendare a lui Traian Băsescu.

Colaborare PNL-PDL după locale?

PSD şi PNL şi-au adoptat, în congresele proprii şi cu mare fast, rezoluţii de necolaborare cu PDL şi cu Traian Băsescu. Interdicţia trebuia să fie introdusă în statut, cel puţin aşa vroiau social-de-mocraţii, dar liberalii s-au opus şi s-a mers pe această variantă a rezoluţiilor. Care nici ea nu pare să aibă prea mare valabilitate dacă ne uităm că, la doar câteva ore de la vot, noul vicepreşedinte al PNL, Sorin Frunzăverde, a vorbit de o posibilă colaborare PNL-PDL. Ea s-ar putea produce, potrivit fostului prim-vice-preşedinte al PDL, după testul din iunie sau, cel târziu, din noiembrie. „La acest moment, nu colaborez cu PDL, nici pentru formarea dreptei în România. Acest lucru s-ar putea întâmpla după alegerile locale sau parlamentare”, a declarat Frunzăverde la B1 TV.  

 Promisiuni, promisiuni

În calitate de candidat al USL la funcţia de premier, Victor Ponta a dezvăluit şi câteva din angajamentele Uniunii pentru primele 100 de zile de guvernare:

  Reducerea contribuţiilor sociale şi mărirea salariului minim („în prima zi”).

  Reducerea TVA la produsele agroalimentare.

  Fondul de rezervă să nu mai fie folosit decât în cazuri de necesitate.

  Neacceptarea „separării pe criterii etnice a unor instituţii de învăţământ  superior”.