Premierul Victor Ponta şi-a angajat, ieri, răspunderea în Parlament pe un program politic, care nuanţează promisiunile din programul de guvernare al USL. PNL nu va iniţia o moţiune de cenzură, ceea ce echivalează cu aprobarea programului politic de către Parlament.
Unele dintre prevederile cuprinse în programul pentru care Victor Ponta şi-a angajat răspunderea vizează o cotă redusă de TVA la produsele agroalimentare de bază, revenirea la TVA de 19% şi reducerea CAS cu 5 puncte la angajator în măsura în care cadrul fiscal-bugetar va permite. Trebuie menţionat că în programul de guvernare al USL, votat în Parlament în 2012, toate aceste măsuri erau prezentate ca sigure, fără nicio condiţionalitate. Practic, acum Guvernul nu mai este 100% sigur că va lua aceste măsuri. De altfel, în cadrul şedinţei în care şi-a angajat răspunderea, Ponta a lăsat să se înţeleagă că promisiunile ar putea fi abandonate. “Cer sprijin Parlamentului pentru a nu repeta greşelile din 2009: să mărim nivelul de aşteptare a populaţiei, să purtăm o adevărată cursă a promisiunilor, pregătind practic un dezastru cum a fost cel din 2010”, a fost mesajul lui Ponta.
Premierul i-a asigurat pe parlamentari, la modul general, că principalele măsuri fiscal-bugetare, “rămân obiective ale Guvernului”.
Pe de altă parte, la solicitarea UDMR, Executivul promite introducerea posibilităţii autorităţilor locale de a “de a arbora numai pe instituţiile proprii, şi numai împreună cu drapelul României şi drapelul Uniunii Europene, a steagurilor unităţilor administrative-teritoriale pe care acestea le reprezintă”. În rest, 95% din conţinutul programului politic este identic cu programul de guvernare votat de Parlament în 2012.
Ponta a vorbit, ieri, cinci minute în faţa Parlamentului, găsind, însă, timp să ironizeze demisia lui Crin Antonescu din fruntea Senatului. Vorbind cu noul preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care a condus şedinţa, premierul a comentat: “Sunt convins că nu veţi coborî în timpul discursului să vă daţi demisia, deci mă simt în siguranţă”.
Moţiune: PNL nu vrea, PDL nu poate
Conducerea PNL a decis să nu iniţieze o moţiune de cenzură urmare a angajării răspunderii Guvernului în Parlament, Unul dintre argumentele invocate împotriva unui demers privind o moţiune de cenzură iniţiată doar de PNL priveşte faptul că există riscul ca unii parlamentari liberali să-şi retragă semnăturile în ultima clipă de pe document, dacă vor pleca la partidul lui Tăriceanu. PNL are 148 de parlamentari, iar pentru depunerea unei moţiuni de cenzură sunt necesare 144 de semnături. O variantă ar fi fost o moţiune comună cu PDL dar, în acest caz, PNL nu ar fi putut apărea ca singurul partid de opoziţie.
Totuşi, în BPN al PNL s-a luat decizia ca liberalii să depună o moţiune de cenzură, dacă Guvernul nu va reduce CAS-ul cu 5 puncte procentuale până la 1 mai 2014.Un asemenea demers va fi analizat în perioada următoare, în funcţie de eventualele plecări spre partidul lui Călin Popescu Tăriceanu.
Înaintea şedinţei PNL, Crin Antonescu a lăsat, de altfel, să se înţeleagă că PNL nu va recurge la intrumentul moţiunii de cenzură. “După ce am văzut eu astăzi în Parlament, după simulacrul, gluma, care a avut loc azi în Parlament, aproape că mi se pare neserios să mai vorbim despre moţiune de cenzură. Că pentru a depune o moţiune de cenzură trebuie să ai la ce”, a susţinut Antonescu.
PDL a anunţat că a finalizat textul unei moţiuni de cenzură, dar democrat liberalii au doar 57 de parlamentari şi nu pot iniţia o moţiune de cenzură pe cont propriu.
Conform Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Parlamentului, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Dacă nu este depusă o moţiune de cenzură în termen de trei zile, programul pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea intră în vigoare.
Ponta îl reclamase pe Băsescu la CCR
Premierul Victor Ponta a reclamat, în 5 martie, la Curtea Constituţională a României (CCR) un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi preşedinte cauzat de refuzul şefului statului de a-şi exercita atribuţiile potrivit privind remanierea Guvernului. Ulterior, după înţelegerea cu Traian Băsescu, premierul a făcut cerere de renunţare, însă judecătorii CCR trebuie să ia act de aceasta în şedinţă. Sesizarea are termen stabilit pe 19 martie.
