10.7 C
București
vineri, 22 octombrie 2021

UPDATE. CCR: Abuzul în serviciu este parțial neconstituțional! Specialist: Nu se poate aplica doar pentru viitor! Vor scăpa toți!

UPDATE: Respingerea, în unanimitate, de către CCR a excepției de neconstituționalitate prin care se cerea eliminarea totală a articolului 13, indice 2, din Legea 78/2000 privind prevenirea și combaterea faptelor de corupție, reface onoarea CCR.

Azi, CCR a lăsat intactă, în vigoare, formularea: "În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime".

Din moment ce în legea penală a rămas valabilă sintagma "dacă funcționarul public a obținut un folos", e clar că suspectul/inculpatul a făcut abuzul în serviciu prin încălcarea legii, deci această formă de infracțiune de abuz în serviciu NU este dezincriminată.

Acum, rolul avocaților devine important. Inculpații care vor avea avocați foarte buni, pot specula sintagma "în mod defectuos", din textul declarat azi neconstituțional, dacă vor reuși să găsească legătură de cauzalitate cu textul de lege care a rămas intact, adică cu art. 13 indice 2 din Legea 78/2000. Adică, dacă se poate demonstra că sintagma "defectuos" a atras după sine și "obținerea de folos necuvenit" ( nu invers), se poate scăpa de dosar sau de condamnare.

Minuta CCR:

"Cu unanimitate de voturi, 

Decide: Admite excepția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile art. 246 alin. (1) din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în masura în care prin sintagma "îndeplinește în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înțelege "îndeplinește prin încălcarea legii".

Respinge excepția de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, și constată că dispozițiile art. 13, indice 2, din Legea nr.78/2000 sunt constituționale în raport de criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie."

Oricum, toate dosarele cu infracțiune de abuz în serviciu trebuie reevaluate fie din oficiu, fie la cererea suspecților sau a inculpaților. În cazul celor condamnați deja, se poate apela la căile extraordinare de atac.

Concluzia: decizia de miercuri a CCR bulversează activitatea parchetelor și a instanțelor de judecată. Este de necrezut faptul că un judecător ar fi putut condamna pe cineva pentru abuz în serviciu dacă această infracțiune nu ar fi fost săvârșită prin încălcarea legii (fără de care nu există infracțiune, trimitere în judecată și condamnare).

Judecătorul CCR Petre Lăzăroiu a explicat presei cum se va aplica decizia

Petre Lazaroiu, judecator al CCR, a declarat că, potrivit noii decizii a Curții, judecătorii de la instanțe trebuie să aprecieze, în fiecare caz în parte, dacă abuzul în serviciu a fost săvârșit cu încălcarea legii, nu dintr-o eroare. 
 "Nu s-a intamplat absolut nimic, nu e afectat absolut nimic. Se judecă și se constată de către judecator că actul a fost întocmit cu încalcarea legii sau dimpotrivă (…)Judecătorul trebuie să vadă dacă s-a încălcat legea, nu dacă procurorul apreciază ca o persoană și-a indeplinit defectuos atribuțiile", a explicat Petre Lazaroiu.

În privința condamnaților pentru abuz în serviciu, Lăzăroiu a precizat că aceștia "Au calea revizuirii. Sigur, sunt multe, dar nu asta este problema. Problema este că trebuie să se facă lumină în ce privește sancționarea oamenilor pentru abuz in serviciu".

—–

UPDATE: Decizia CCR este luată în unanimitate. Judecătorii constituționali cer ca sintagma "îndeplinirea în mod defectuos a îndatoririlor de serviciu" să fie înlocuită  cu sintagma "îndeplinirea, prin încălcarea legii, a îndatoririlor de serviciu". Se mai precizează  că decizia se aplică pentru viitor.

Un specialist în Drept Penal, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a declarat pentru România Liberă  "Nici o lege penală mai favorabilă NU se poate aplica DOAR pentru viitor deoarece funcționează principiul legii mai favorabile și pentru trecut. E principiu de drept consfințit și de Curtea Europeană. Vor scăpa toți de această infracțiune".

 Specialistul mai spune că "sintagma <<prin încălcarea legii>>  nu acoperă toate situațiile în care atribuțiile încălcate, cum  sunt încălcările atribuțiilor prin  hotărâri de Guvern, regulamente sau ordine ale ministrului, care nu au rang de lege. S-a creat haos, iar până la motivarea deciziei CCR, nu se poate evalua impactul" .

Un judecător al CCR susține, însă, că sintagma " îndeplinirea în mod defectuos"  nu este termen juridic și de aceea membrii CCR au decis în unanimitate că trebuie schimbată cu sintagma"prin încălcarea legii"

"Noi am decis că sintagma <<îndeplinirea în mod defectuos>> este constituțională în măsura în care se referă la încălcarea legii, iar aceste legi, veți vedea în motivare, înseamnă și OUG sau orice acte normative ale Guvernului, ale unui ministru sau orice alt act normativ care are valoare de lege" ne-a declarat judecătorul care a dorit, de asemenea, să-și păstreze anonimatul.

Judecătorul CCR ne-a mai precizat că fiecare judecător de la instanțele de judecată va evalua infracțiunea de abuz în serviciu din dosar și o va pedepsi numai dacă s-a produs prin încălcarea legii.

=======

Curtea Constituțională a României decide miercuri soarta a peste 4.500 de dosare în care inculpații sunt suspectați/judecați pentru abuz în serviciu, infracțiune investigată de Direcția Națională Anticorupție.

UPDATE ora 13.00

Cei nouă judecători ai CCR au început discuțiile de substanță legate de excepțiile de neconstituționalitate privind  infracțiunea de abuz în serviciu 

UPDATE ora 11.30 

Dezbaterile la CCR ar putea fi intense. Se analizează inclusiv un punct de vedere primit de la Comisia de la Veneția, în care ar fi descrise modurile în care este incriminat abuzul în serviciu în 12 țări ale UE, precum și cum se pedepsește, în alte țări, ca abatere disciplinară sau administrativ, spun sursele României Libere. CCR a cerut și primit de la DNA și de la alte parchete   informații în legătură cu numărul de dosare aflate în lucru.

 

UPDATE ora 10.00

La intrarea în sediul CCR, Augustin Zegrea și Petre Lăzăroiu au refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor. Nici nu o puteau face pentru că s-ar fi antepronunțat. Ședința începe la ora 10.00 și NU este publică deoarece e o ședință de deliberări. În ședință publică se va anunța doar decizia.

===

În ultimii 10 ani, peste 10.000 de persoane au fost trimise în judecată pentru abuz în serviciu. Numai în 2013 au fost trimise în judecată 268 de dosare, în 2014 – 464 de dosare, în 2015- 601 dosare cu mai mulți inculpați, iar în lucru s-ar afla peste 3.000 de cazuri, a declarat de curând șefa DNA, Laura Codruța Koveși.

Dintre cele peste 3.000 de dosare cu abuz în serviciu aflate acum în lucru, 846 sunt abuzuri legate de achiziții publice, a declarat Koveși pentru România Liberă.

Prejudiciile depășesc 600 de milioane de euro numai în dosarele de anul trecut, potrivit șefei DNA. 

CCR se pronunță, azi, în 10 dosare conexate, în care inculpații au invocat excepții de neconstituționalitate. Inculpații, între care Alina Bica, fostă șefă a DIICOT, inculpată în mai multe dosare pentru abuz în serviciu ca și Nicușor Constantinescu, fost șef al CJ Constanța, Gheorghe Bunea Stancu, fost președinte CJ Brăila și alții susțin că modul în care este formulat abuzul în serviciu în legea penală (articolul 13, indice 2, din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și combaterea faptelor de corupție și în art. 297, alin 1 din Codul Penal) nu ar fi clar, predictibil. Prejudiciile în dosarele cu infracțiuni de abuz în serviciu  sunt de sute de milioane de euro.

 Ce prevede legea incriminată, ce susțin inculpații 

Codul Penal, art 297, alin 1 prevede: "fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică".

Legea 78/2000, art 13, indice 2  prevede: "in cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime".

Inculpații care au invocat neconstituționalitatea celor două texte de lege susțin că legea e definită vag, nu ar fi clară, predictibilă, deci nu ar fi constituțională.

În spațiul public, mulți foști și actuali demnitari susțin același lucru: legea este neclară, funcționarii/ demnitarii nu ar ști care ar fi granița dintre greșeală simplă, administrativă și infracțiune sau că abuzul în serviciu nu ar fi incriminat în țări europene.

Spre exemplu, Elena Udrea, inculpată în mai multe dosare, declara: "Nu există nicăieri în Europa, nicio ţară din UE nu are fapta de abuz în serviciu ca faptă penală, nu mai spun că nu e faptă de corupţie nicăieri. Dacă cineva face o greşeală în serviciu, fie e sancţionat administrativ, fie se recuperează prejudiciul. La noi abuzul în serviciu poate să însemne puşcărie până la 15 ani. Eu cred că această faptă trebuie să fie scoasă din Codul Penal, abuzul în serviciu".

Augustin Zegrean fost președinte al CCR, acum simplu judecător, a declarat presei că în UE există 12 țări în care abuzul în serviciu este incriminat. "În UE sunt 12 țări care sancționează cu închisoarea abuzul în serviciu, restul nu-l sancționează. Adică nu-l sancționează cu închisoarea"  a declarat Zegrean.

De precizat că România a semnat, în 2004, Convenția ONU (Convenția de la Merida) de combatere a abuzului în serviciu. Orice reglementare internațională (cum ar fi convențiile ONU, ale UE sau ale Consiliului Europei, spre exemplu), la care România a aderat, devine obligatorie și are prioritate față de reglementările din legislația internă. 

Consecințele, în eventualitatea declarării ca  NECONSTITUȚIONAL modul de formulare a abuzului în serviciu

Dacă majoritatea celor nouă judecători decide că este neconstituțional modul de formulare a abuzului în serviciu, toate aceste dosare aflate în stare de judecată sau în investigare vor fi clasate (închise). Prejudiciile nu vor putea fi recuperate. În plus, cei care deja au fost condamnați pentru abuz în serviciu pot invoca legea mai favorabilă și vor ieși din închisori sau își vor albi cazierul cei care deja au executat pedeapsa pentru astfel de infracțiune. De asemenea, dispar condamnările accesorii și complementare care le interziceau fostilor demnitari să candideze sau să ocupe funcții de demnitate publică.

România nu poate elimina definitiv abuzul în serviciu deoarece această infracțiune nu poate dispărea din legislația penală pentru că România este parte a Convenției ONU de combatere a abuzului în serviciu. Însă, perioada dintre eventuala  dezincriminare prin declararea legii ca fiind neconstituțională și până la reformulare și promulgarea unui alt text va fi vid legislativ, în care abuzul în serviciu NU mai este incriminat.

Nefiind incriminat, suspecții, inculpații și condamnații pot invoca legea mai favorabilă și toți scapă de acuzații, de judecare sau de condamnări, iar cei care deja și-au executat pedeapsa, își albesc cazierul judiciar și pot candida la toamnă la alegerile parlamentare, spre exemplu.

Există un precedent: în anii '90 a fost dezincriminată, pentru scurt timp, bancruta frauduloasă și toți inculpații/condamnații au scăpat de dosar, iar banii nu au mai fost recuperați.

Cine profită dacă se dezincriminează abuzul în serviciu prin declararea textului legii ca neconstituțional

Între persoanele cu dosare de abuz în serviciu se află fostul procuror general al României, Tiberiu Nițu, președintele PSD Liviu Dragnea, deputata Elena Udrea, fosta șefă DIICOT, Alina Bica, fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea, baronii locali Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu ( are patru dosare!), Neculai Onțanu, Gheorghe Nichita, Marian Vanghelie, Andrei Chiliman, Sorin Oprescu mulți alții. Aceștia pot cere și vor obține clasarea dosarului dacă CCR declară neconstituțional abuzul în serviciu.

Între cei condamnați deja se află fostul parlamentar si fost ministru al Transporturilor Relu Fenechiu, dosar în care nu s-a recuperat prejudiciul. De asemenea, dacă abuzul în serviciu este declarat neconstituțional, fostul ministru al Justiției, Tudor Chiuriu, condamnat definitiv cu suspendare, va avea cazier curat, ca si generalul, acum parlamentar,  Corneliu Dobrițoiu. Toți cei condamnați pentru abuz în serviciu vor avea cazier curat pentru că li se va șterge condamnarea.

 

 

 

Ultima oră
Pe aceeași temă