Curtea Constituţională a decis, vineri, cu majoritate de voturi, că sunt neconstituţionale măsuri de austeritate din legile pentru care Executivul şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului, respectiv cele referitoare la pensiile speciale ale procurorilor, judecătorilor şi magistraţilor CC, precum şi cele privind reducerea cu 15% a „cuantumului brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plată, precum şi indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I”, potrivit Mediafax.
Dispoziţiile art.1 lit.c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt neconstituţionale, la fel şi art. 9 referitor la diminuarea cu 15% a cuantumului brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plată, a decis Curtea Constituţională.
Redăm integral comunicatul CC:
„Plenul Curţii Constituţionale, compus din cei 9 judecători, învestit în temeiul art.146 lit.a) din Constituţie şi al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a întrunit în şedinţe în zilele de 24 şi 25 iunie 2010, pentru a soluţiona, în cadrul controlului anterior promulgării, sesizările cu privire la neconstituţionalitatea Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi a Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, adoptate în temeiul prevederilor art.114 alin.(3) din Constituţia României, republicată, în urma angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţa comună din data de 7 iunie 2010.
Asupra acestor legi, obiecţiile de neconstituţionalitate au fost formulate după cum urmează:
I. Cu privire la Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, de către:
– Secţiile unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
– un număr de 30 de senatori şi 60 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC;
– un număr de 54 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al PNL.
În urma deliberărilor, Plenul Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi, a constatat că:
1. Dispoziţiile art.1-8 şi cele ale art.10-17 din Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar sunt constituţionale.
2. Dispoziţiile art.9 referitoare la diminuarea cu 15% a cuantumului brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plată, precum şi a indemnizaţiei de însoţitori pentru pensionarii de invaliditate de gradul I, precum şi cele referitoare la valoarea punctului de pensie utilizat de 622,9 lei din Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar sunt neconstituţionale.
II. Cu privire la Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, obiecţiile de neconstituţionalitate au fost formulate de către: – Secţiile unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; – un număr de 37 de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Alianţei politice PSD+PC.
În urma deliberărilor, Plenul Curţii Constituţionale, cu majoritate de voturi, a constatat că:
1. Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor este constituţională în raport cu criticile formulate de cei 37 de senatori.
2. Dispoziţiile art.1 lit.a), b), d)-i) şi art.2-12 din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate de Secţiile unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
3. Dispoziţiile art.1 lit.c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt neconstituţionale, în raport cu prevederile constituţionale indicate în sesizare de Secţiile unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Deciziile sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.
Articolele încriminate de CCR
Art. 9. din legea privind tăierea pensiilor şi salariilor
1.Începând cu drepturile lunii iunie 2010, cuantumul brut al pensiilor cuvenite sau aflate în plată, precum şi indemnizaţia de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, se diminuează cu 15%.
2. La determinarea cuantumului brut al pensiilor, precum şi al indemnizaţiilor de însoţitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, ce vor fi stabilite sau acordate începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de pensie utilizată este de 622,9 lei.
art. 1. din Legea pensiilor speciale
Pe baza intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în sensul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările anterioare:
c. pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor şi judecătorilor, respectiv magistraţilor asistenţi la Curtea Constituţională.
Decizia Curţii Constituţionale blochează toate măsurile asumate de Guvern
Decizia de vineri a Curţii Constituţionale, care respinge articole din legile austerităţii, pune Guvernul în imposibilitatea de a aplica vreuna dintre măsurile prevăzute în respectivele acte normative, întrucât acestea se vor întoarce la Parlament pentru a fi puse în acord cu legea fundamentală.
Conform Constituţiei, prevederile declarate neconstituţionale trebuie puse în acord cu decizia Curţii în termen de 45 de zile.
Conform articolului 147 alin. 2 din Constituţie, „în cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale”. Legea fundamentală nu prevede un termen pentru reexaminarea dispoziţiilor declarate neconstituţionale înainte de promulgarea acestora, aşa cum este cazul celor două legi asupra cărora s-a pronunţat Curtea vineri.
Decizia Curţii Constituţionale urmează să fie publicată în Monitorul Oficial, moment de la care devine general obligatorie. Astfel, de la acel moment Parlamentul trebuie să reanalizeze prevederile. De fapt, Legislativul va lua pentru prima dată în discuţie aceste legi, întrucât iniţial acestea au fost aprobate prin asumarea răspunderii Guvernului.
Pentru ca prevederile declarate neconstituţionale să fie puse în acord cu legea fundamentală, va fi necesară în primul rând convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, dar nu obligatorie, întrucât nu există termen pentru renalizarea prevederilor respinse de Curte. Conform Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în sesiuni extraordinare la cererea preşedintelui României, a Biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor. Convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora.
Oricum, în Parlament cele două legi vor urma procedura legislativă obişnuită, care, în funcţie de mobilizarea puterii şi a opoziţiei, poate dura chiar şi luni de zile. Până atunci, şeful statului nu poate promulga legile, iar Guvernul este în imposibilitatea de a aplica vreo măsură din cele prevăzute în Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi în Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. Este vorba, de fapt, despre toate reducerile de salarii, pensii, indemnizaţii şi alte venituri pentru care Executivul şi-a asumat răspunderea.
Curtea Constituţională (CC) a luat în discuţie sesizările PSD şi PNL, precum şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind neconstituţionalitatea măsurilor de reducere a salariilor şi a pensiilor decise de Guvern.
PSD a sesizat Curtea Constituţională în cazul Legii privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, care prevede, printre altele, reducerea salariilor cu 25 la sută şi a pensiilor cu 15 la sută. De asemenea, PSD au contestat la Curtea Constituţională şi legea care prevede recalcularea pensiilor speciale.
PNL a contestat la Curtea Constituţională Legea privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea măsurilor de austeritate care vizează reducerea salariilor şi pensiilor, dar şi în cazul legii privind recalcularea pensiilor speciale.
Senatorul PSD Olguţa Vasilescu a declarat, joi, că formaţiunea social-democrată este pregătită să sesizeze organismele internaţionale, respectiv CEDO şi Curtea Europeană de Justiţie, dacă CC va respinge sesizările cu privire la neconstituţionalitatea măsurilor de austeritate.
Şedinţa Curţii Constituţionale, în care au fost discutate cele cinci sesizări ale PSD, PNL şi instanţei supeme privind neconstituţionalitatea măsurilor de austeritate asumate de Guvern, este prima în noua formulă, după numirile lui Mircea Ştefan Minea şi a Iuliei Antoanella Motoc, susţinuţi de PDL, şi alegerea lui Augustin Zegrean (fost senator PD), ca preşedinte al instanţei constituţionale.
Cei nouă judecători ai CC sunt Augustin Zegrean, Petre Lăzăroiu (ambii numiţi de preşedintele Traian Băsescu), Ion Predescu, Aspazia Cojocaru (propuşi de PSD), Valentin Zoltan Puskas (propus de UDMR), Tudorel Toader (propus de PNL), Acsinte Gaspar, Iulia Antoanela Motoc şi Mircea Ştefan Minea (toţi propuşi de PDL).
Preşedintele Traian Băsescu le-a spus, în 9 iunie, judecătorilor Curţii Constituţionale prezenţi la ceremonia de învestitură în funcţie a lui Petre Lăzăroiu, că le urează succes în activitate în contextul în care, în perioada următoare, vor avea de luat „decizii importante” legate de ieşirea României din criza economică.
În 15 iunie, preşedintele Traian Băsescu le-a spus Iuliei Motoc şi lui Mircea Ştefan Minea, la depunerea jurământul la Cotroceni ca reprezentanţi ai Curţii Constituţionale, că formează, alături de Petre Lăzăroiou, o nouă garnitură de judecători neangajaţi politic „care nu au istorie în partidele din care provin”.
„Am convingerea că alături de ceilalţi judecători ai Curţii Constituţionale veţi face ca deasupra proiectelor de legi şi a voinţei Parlamentului să se aşeze Constituţia ţării”, a mai spus atunci Băsescu.
Premierul Emil Boc a venit, în 7 iunie, în faţa Parlamentului, pentru angajarea răspunderii Guvernului pentru două proiecte de lege care prevăd, printre altele, reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%.
PSD a depus în aceeaşi zi o moţiune de cenzură, care a fost respinsă în Parlament.
Contestarea la Curtea Constituţională a măsurilor de ajustare fiscală adoptate de Guvern este un proces normal, însă acestea trebuie aprobate de Curte întrucât sunt acţiuni prealabile pentru derularea acordului, declara, în urmă cu o săptămână, Caroline Atkinson, purtător de cuvânt al FMI.
În scrisoarea suplimentară la acordul stand-by, întocmită în luna mai, se spune: „Punerea în aplicare a măsurilor (inclusiv cu o hotărâre favorabilă emisă de către Curtea Constituţională în ceea ce priveşte constituţionalitatea acestora) de pe partea de cheltuieli enumerate la punctele (i-iii) şi a măsurilor de lărgire a bazelor de impozitare va constitui acţiune prealabilă pentru finalizarea evaluării”.
