Reducerea cvorumului la referendum, de la 50% la 30%, va intra în vigoare, dar numai peste un an, aşa a decis, ieri, Curtea Constituţională. Tocmai pentru a evita dificultatea de a aduce la urne cel puţin jumătate din numărul celor înscrişi pe listele permanente, USL, care doreşte aprobarea noii Constituţii până la finele lui 2013, a modificat luna trecută legea în Parlament.
Reducerea la 30% a pragului la referendum este constituţională în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii, a decis, ieri, Curtea Constituţională (CCR) .
CCR a luat această decizie analizând o contestaţie depusă de PDL, după ce majoritatea USL din Parlament a modificat Legea referendumului, scăzând cvorumul de valabilitate de la 50% la 30%.
Parlamentarii USL au modificat legea în speranţa de a simplifica adoptarea prin referendum a noii Constituţii.
Decizia de ieri pune USL în faţa unei situaţii dificile. Referendumul pentru noua Constituţie ar urma să se desfăşoare, potrivit estimărilor liderilor USL, în luna octombrie a acestui an.
În acel moment, însă, potrivit deciziei Curţii se va aplica un prag de 50%.
Experienţa de până acum a dovedit că realizarea pragului de 50% este extrem de dificilă. În 2003, pentru a realiza cvorumul la referendumul pentru modificarea Constituţiei, Guvernul Adrian Năstase a programat votul pe durata a două zile. Anul trecut, USL nu a reuşit să realizeze cvorumul la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
Reacţiile liderilor USL
De altfel, liderii USL nu au părut încântaţi de decizia Curţii Constituţionale.
“Scopul cu care noi am iniţiat modificarea legii referendumului a fost să putem să consultăm în chestiuni majore cetăţenii români care vor să îşi folosească drepturile electorale. Din practică, s-a demonstrat că pragurile foarte ridicate îi împiedică pe cei care vor să se exprime să o facă. “, a comentat preşedintele Senatului, Crin Antonescu (PNL). El a părut deranjat de amânarea cu un an de zile a intrării în vigoare a legii: “Noi, într-o bună măsură, în ţara asta degeaba mai facem alegeri pentru că CCR poate decide pentru milioane.”
La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea (PSD), a recunoscut că USL va avea o problemă cu aprobarea Constituţiei.
“Dacă se amână un an de zile, înseamnă că demersul constituţional în acest moment are o problemă, pentru că 50% din lista electorală permanentă este greu să motivezi vara, chiar şi toamna, cetăţenii să-i aduci la vot”, a mai spus Zgonea.
Reprezentanţii USL susţin că nu vor să amâne referendumul, chiar dacă pragul de 50% va fi dificil de realizat.
“Este greu să ai cvorum de participare de 50 la sută. Nu amânãm referendumul, nu ai cum sã faci asta, dar sigur va fi o strategie care se va discuta în USL”, a declarat Ioan Chelaru (PSD), vicepreşedinte al Comisiei pentru revizuirea Constituţiei.
Dacă liderii USL ar amâna declanşarea referendumului pentru noua Constituţie până în vara anului viitor, lucrurile s-ar putea complica în interiorul alianţei. Anul viitor sunt programate alegeri europarlamentare, la care PSD şi PNL vor participa separat, ceea ce poate duce la creşterea tensiunilor din interiorul USL.
Cât de democratică e noua lege
Legea analizată ieri de Curtea Constituţională a fost aprobată în 29 mai de Camera Deputaţilor.
Iniţiativa USL modifică Legea referendumului în sensul reducerii pragului de prezenţă la acest tip de scrutin de la 50% la 30%, dar şi introducerea condiţiei ca 25% din voturi să fie valabile.
Dincolo de controversele politice şi de momentul în care legea va intra în vigoare, experţii în drept contestă fondul actului normativ.
“Indiferent de momentul în care se va aplica legea, mi se pare anormal ca la referendum să existe un prag atât de mic”, crede Laura Ştefan, expert anticorupţie.
“Rezultatul unui referendum poate fi decis de 12,5% din alegătorii cu drept de vot. O să fim, de exemplu, în situaţia în care trece la limită un referendum pentru unicameral şi trecel, la limită şi unul pentru bicameral”, exemplifică Laura Ştefan.
“Curtea Constituţională îşi revizuieşte punctele de vedere, anul trecut a avut câteva decizii prin care a explicat de ce este nevoie de cvorum de 50%”, a reamintit Laura Ştefan.
Ea a explicat decizia CCR privind amânarea aplicării cu un an de zile, prin aplicarea unei recomandări a Comisiei de la Veneţia, potrivit căreia reglementările electorale nu pot fi schimbate cu mai puţin de un an de zile înainte de desfăşurarea respectivului scrutin.
