În 23 de ani de democraţie, ‘principala preocupare a oamenilor politici români şi a afaceriştilor din jurul lor a fost să acceadă la bugetul de stat pentru a-şi asigura prosperitatea’, afirmă fostul ministru al justiţiei Cătălin Predoiu, într-un interviu acordat AFP, citat de Agerpres.
Cu 10 zile înaintea alegerilor, Predoiu regretă faptul ‘că în timpul campaniei politicile anticorupţie trec pe planul secund’. România riscă o evaluare ‘critică’ din partea Bruxelles-ului în raportul asupra statului de drept aşteptat în luna ianuarie, avertizează acest avocat ce a făcut parte din guverne de culoare politică diferită şi pe care UE l-a lăudat pentru reformele aplicate, comentează joi AFP.
Chiar dacă el consideră ‘importantă’ promisiunea executivului de centru-stânga de a suplimenta personalul din sistemul judiciar, ‘confruntările dintre politică şi justiţie, stagnarea anumitor reforme, precum aplicarea unui nou cod de procedură civilă, vor alimenta criticile’, la fel ca şi ‘eşecul ridicol al procedurii de nominalizare a procurorului general şi a celui anticorupţie’, persoane cheie în lupta împotriva acestui flagel. Candidaţii propuşi de actualul ministru al justiţiei, Mona Pivniceru, au primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, aminteşte AFP.
Predoiu deplânge ‘refuzul implicit al noilor staruri ale politicii de a accepta recomandările UE’ în domeniul justiţiei şi se teme de ‘un refuz explicit după alegeri’.
Potrivit sondajelor, Uniunea Social-Liberală (USL), coaliţia aflată la putere, ar urma să câştige alegerile, scrie AFP.
Ignorând cererile europene, parlamentarii au refuzat recent să-l excludă pe unul dintre colegii lor, recunoscut vinovat de conflict de interese, şi să ridice imunitatea a doi foşti miniştrii, cerută de justiţie.
După intrarea sa în UE în 2007, România a făcut obiectul unei supravegheri inedite pentru a-şi reforma sistemul judiciar şi pentru a intensifica lupta împotriva corupţiei. După progresele înregistrate în ultimii ani, criza politică din vară a suscitat critici severe din partea Bruxelles-ului, îngrijorat de atingeri aduse statului de drept, mai notează AFP.
‘Numai o evoluţie pozitivă constantă în următorii doi ani va aduce o şansă realistă de a vedea supravegherea UE ridicată’, consideră fostul ministru al justiţiei. ‘În cei patru ani de mandat, eu am încurajat permanent magistraţii să aplice legea, indiferent de culoarea politică’, a amintit el. ‘Dar, în politică, mentalităţile se schimbă greu şi anumiţi candidaţi continuă să vadă imunitatea parlamentară ca un scut împotriva anchetelor’, a regretat el. Pentru Predoiu, corupţia din lumea politică se explică prin dorinţa de a accede la resurse într-o ţară unde sectorul privat se lansează cu dificultate.
După căderea dictaturii în anul 1989, ‘politica a eşuat în conceperea unui model de dezvoltare pentru ţara noastră, care să transforme societatea în profunzime. Am reuşit doar să importăm forme politice din Occident, să privatizăm economia şi să ne respectăm angajamentele faţă de FMI şi UE într-o atmosferă politică confuză’, mai spune Cătălin Predoiu în interviul acordat AFP.
‘În acest manej, politica românească se rezumă în mare parte la cum se poate ajunge la resursele statului sau ale companiilor de stat’, subliniază el, iar ‘acest mecanism este susţinut de oameni de afaceri care nu au creat nimic, nu ştiu cum să gestioneze corect afaceri private, dar ştiu cum să obţină contracte cu administraţiile. În schimb, întreprinzătorii români competenţi au fost discriminaţi la licitaţiile publice şi hărţuiţi de administraţii’, explică mai departe fostul ministru, care crede, totuşi, că existenţa unor instituţii specializate în lupa anticorupţie ‘va impune în timp un alt mod de a face politică’. ‘Orbiţi de ura care îi separă, responsabilii politici uită că menirea lor este de a găsi soluţii pentru cetăţeni’, conchide Cătălin Predoiu.
