Dacă politicienii nu ar fi fost obligaţi să-şi facă publice averile, alegătorii nu ar mai fi aflat, în ultimii ani, nici de milionul de dolari moştenit de Adrian Năstase, nici de sporirea spectaculoasă a avuţiei unor demnitari.
Decizia Curţii Constituţionale privind Legea Agenţiei Naţionale de Integritate nu a lovit doar în activitatea inspectorilor care verificau averile a peste 100 de parlamentari, foşti şi actuali miniştri, preşedinţi de consilii judeţene şi primari. Decizia CCR a afectat şi declaraţiile de avere, care nu mai pot fi publicate pe internet pe motiv că ar „nesocoti dreptul la respectul şi ocrotirea vieţii private”. Totuşi, graţie acestor declaraţii de avere publicul a putut afla multe din dedesubturile activităţii unor politicieni. România liberă vă propune un scurt inventar al acestora.
Declaraţia de avere a arătat, de pildă, în decembrie 2005, că fostul premier Adrian Năstase moştenise imobile, bijuterii şi sume de bani în valoare totală de circa 1 milion de dolari. Odată ridicate primele semne de întrebare faţă de uriaşa moştenire, presa avea să dezvăluie că generoasa „mătuşă Tamara” era o bătrână de 97 de ani, care trăia într-un bloc modest şi avea o pensie de doar 4 milioane de lei vechi. Treptat, au ieşit la lumină şi alte persoane implicate în poveste, precum Alexandru Bittner, Ioan Melinescu sau Ristea Priboi, iar fostul premier PSD avea să piardă funcţia de preşedinte al Camerei şi să se aleagă cu un dosar la DNA, în care este acuzat de luare de mită. Judecarea dosarului a fost suspendată în martie anul acesta de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind sesizată Curtea Constituţională.
Bani pentru chirie, deşi deţin mai multe case
Tot cu ajutorul declaraţiilor de avere s-a putut vedea că unii parlamentari încasau bani pentru chirie deşi deţineau proprietăţi frumoase. Concret, în 2007, a ieşit la iveală că 22 din cei 118 „aleşi” care solicitaseră lunar circa 2.500 de lei pentru plata chiriei deţineau proprietăţi în Bucureşti sau în zona limitrofă Capitalei. Printre aceştia se aflau şi actualul ministru al Apărării, Gabriel Oprea, şi fostul ministru PSD al Muncii Marian Sârbu. În urma scandalului izbucnit, unii dintre cei vizaţi au returnat banii Parlamentului, alţii i-au donat.
Tot în cazul lui Marian Sârbu, trecut între timp în tabăra independenţilor, declaraţiile de avere au arătat cum a reuşit să ajungă, în 14 ani, de la o avere „zero” la una alcătuită din cinci case (din care două vile şi două case de vacanţă), trei maşini, conturi de peste 110.000 de euro, plasamente şi bijuterii de alte câteva zeci de mii de euro. Toate acestea din salariul de secretar de stat, parlamentar sau ministru, după caz. Declaraţiile de avere ale sale şi ale fostei soţii au relevat şi noua strategie aplicată de unii politicieni: un divorţ fictiv pentru a ascunde părţi din avere şi pentru a scăpa de justificarea lor.
Tot la categoria „manevre pentru ascunderea averii”, s-a încadrat şi Mircea Geoană. În urmă cu patru ani, acesta a cumpărat de la un văr al soţiei un teren în Bucureşti de aproape un hectar, cu un preţ de 33 de ori mai mic decât preţul pieţei. Mai precis, soţii Geoană au încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu Ovidiu Barbă, verişorul Mihaelei, în valoare de 48.300 de euro. Terenul situat în sectorul 1 al Capitalei avea o valoare reală estimată de aproape 1,6 milioane de euro. Pe-atunci preşedinte al PSD, partid lovit crunt la imagine de scandalul „mătuşii Tamara”, Geoană a reziliat contractul la fix o zi după autosuspendarea lui Adrian Năstase din funcţia de preşedinte executiv al formaţiunii. Ulterior, Geoană a negat că terenul a fost vreodată proprietatea familiei sale, cu toate că presa centrală a prezentat acte doveditoare în acest sens.
Ascensiunea soţiilor şi rudelor demnitarilor
Publicarea declaraţiilor de avere a înlesnit jurnaliştilor şi cetăţenilor şi aflarea secretului ascensiunii fulminante a unor soţii de demnitari sau a rudelor acestora. Pe lângă soţia lui Marian Sârbu, angajată la Casa Naţională de Pensii aflată în subordinea ministerului pe care-l conducea atunci chiar Marian Sârbu, s-a putut afla, de pildă, şi de soţia fostului şi actualului ministru de Interne, Vasile Blaga (PDL). Concret, Violett Blaga a ajuns la conducerea Direcţiei Juridice şi de Control din Ministerul Educaţiei şi Cercetării la finalul unui concurs în care nu a avut contracandidat. Aceeaşi schemă s-a conturat şi în cazul parlamentarilor care şi-au angajat soţiile, copiii sau nepoatele la cabinetele din teritoriu şi nu numai. Astfel, soţiile a 130 de deputaţi şi 50 de senatori din actuala legislatură sunt angajate la stat. De exemplu, jumătatea deputatului PDL de Timiş Iosif Ştefan Drăgulescu este directoare şi membru în Consiliul de Administraţie al ISIM Timişoara, în timp ce soţia deputatului de Braşov Gheorghe Ialomiţeanu, Liliana, este membră în consiliile a patru societăţi REMAT. Şi doamnele din Parlamentul României se pot lăuda cu soţi care încasează sume frumuşele de la stat. Este cazul senatoarei Lia Olguţa Vasilescu, secretar executiv al PSD. Soţul acesteia, Ovidiu Răzvan Wlassopol, îşi îngroaşă anual conturile cu 125.000 de lei din serviciile de consiliere prestate la Comisia Naţională de Valori Mobiliare. Dacă nu sunt angajaţi la stat, soţii demnitarilor lucrează în companii private care fac afaceri cu statul. Spre exemplu, soţul deputatului PDL Sulfina Barbu a încasat, potrivit declaraţiei de avere, 150.000 de lei din drepturi intelectuale de la KVB Economic. Firma în cauză este deţinută de Sulfina Barbu în asociere cu şeful Gărzii de Mediu, Silvian Ionescu (PDL).
Nu doar pedeliştii şi pesediştii şi-au „aranjat” partenerii de viaţă. Cât au fost la guvernare, liberalii şi-au instalat şi ei rudele în funcţii plătite din bani publici. Spre exemplu, Teodor Atanasiu, fost ministru al Apărării şi fost şef al AVAS, şi-a numit soţia, Laura Bişboacă, în câteva consilii de administraţie şi în postul de consilier la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, de unde încasa aproximativ 55.000 de lei. Bişboacă le-a avut colege în aceiaşi comisie pe soţiile altor liberali: Dan Motreanu şi Daniel Chiţoiu, ultimul fiind finul lui Dan Radu Ruşanu. Relu Fenechiu şi Cristian Adomniţei figurează şi ei pe lista politicienilor cu soţii bine plătite de la buget.
Nu în ultimul rând, tot cu ajutorul declaraţiilor de avere, jurnaliştii au putut reconstitui „încrengătura” din schemele de personal ale Parlamentului. După cum a dezvăluit România liberă, în vara anului trecut puteau fi găsite nu mai puţin de 50 de cupluri angajate la Senat şi la Camera Deputaţilor, pe posturi de funcţionari parlamentari. Multe dintre funcţii sunt chiar de conducere.
O schemă similară a fost dezvăluită de presă şi la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR): nu mai puţin de 400 de angajaţi au relaţii de rudenie sau de afaceri. În frunte cu directorul general Doina Tiron, care multă vreme a fost şefa soţului său, pe când se afla în fruntea Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Iaşi.
Campanie RL
România liberă a întrebat câţiva oameni politici dacă sunt dispuşi să-şi publice în continuare declaraţiile de avere şi interese, cu toate că legea nu-i mai obligă s-o facă.
Victor Ponta (PSD): „Eu ? Sigur că da ! Uitaţi-vă pe site-ul meu. Am publicată mapa profesională de la Parchet, deşi nu mi-o cere nici o lege. Dar nu poţi obliga pe altcineva (să facă publică declaraţia de avere – n.r.) care nu gândeşte ca mine!”
Tudor Chiuariu (PNL): „Eu intenţionez să-mi actualizez declaraţia până pe 15 mai sau când expiră termenul, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Cred că declaraţiile ar trebui publicate în continuare, dar nu aşa detaliat, adică nu cu bijuterii şi tablouri, lucruri pe care le ţii în casă şi ar putea face obiectul unei tentative de furt.”
Mircea Toader (PDL) : „Bineînţeles că le fac publice. Le-am făcut de când am intrat în politică şi am fost printre primii. De altfel, eu am propus şi un cod de conduită politică, care cuprindea şi aceste aspecte.”
România liberă se oferă să găzduiască pe www.romanialibera.ro declaraţiile de avere ale demnitarilor. Cei care sunt dispuşi să-şi facă şi de acum încolo publice averile, în forma la care făcea referire Legea ANI, sunt invitaţi să confirme acest lucru pe adresa integritate@romanialibera.ro.
