Presedintele Traian Basescu si ministrul Justitiei, Monica Macovei, au avut castig de cauza, ieri, in fata judecatorilor Curtii Constitutionale. Judecatorii au hotarat ca premierul nu este obligat sa-l demita pe ministrul care a pierdut o motiune simpla, ceea ce inseamna ca Monica Macovei ramane in continuare la conducerea Ministerului Justitiei. De asemenea, judecatorii au declarat neconstitutionala legea prin care se simplifica modalitatea de demitere a presedintelui Romaniei.
Judecatorii Curtii Constitutionale au dezbatut, ieri, implicatiile motiunii simple anti-Macovei, ca urmare a sesizarii depuse la Curtea Constitutionala, saptamana trecuta, de catre liderul Aliantei D.A. in Senat, Puiu Hasotti. El a cerut Curtii sa se pronunte asupra obligativitatii demiterii ministrului Justitiei, Monica Macovei, ca efect al votarii motiunii.
Curtea Constitutionala a analizat prevederile din Regulamentul Senatului potrivit carora motiunile simple "sunt obligatorii pentru Guvern si membrii sai, precum si pentru celelalte persoane vizate". Judecatorii Curtii Constitutionale au gasit o formula interesanta. Ei au decis, cu majoritate de voturi, ca respectivele prevederi "sunt constitutionale in masura in care adoptarea unei motiuni simple de catre Senat nu il obliga pe primul ministru sa propuna revocarea unui membru al Guvernului, a carui activitate a facut obiectul motiunii". Practic, din textul hotararii se intelege ca Guvernul este obligat sa puna in practica restul solicitarilor din motiune, minus cea referitoare la demisie. Aceasta decizie a CC a stabilit un precedent, clarificand pentru totdeauna faptul ca membrii Guvernului nu trebuie sa plece din functie in cazul adoptarii motiunilor simple.
Simplificarea demiterii presedintelui – neconstitutionala
Majoritatea parlamentara formata din toate partidele – cu exceptia PD si a PLD – a decis in Camera Deputatilor acum doua saptamani ca presedintele Romaniei poate fi demis la referendum prin majoritate simpla, indiferent de numarul cetatenilor care se prezinta la vot – in cazul in care seful statului a fost ales prin al doilea tur de scrutin. Prevederea urma sa i se aplice presedintelui Traian Basescu, ales in turul al doilea de scrutin.
De asemenea, judecatorii Curtii au declarat neconstitutional si un alt articol din Legea referendumului votata de Camera Deputatilor. Acesta prevedea ca "organizarea referendumului nu poate avea loc simultan cu desfasurarea alegerilor prezidentiale, parlamentare, locale sau a alegerilor pentru Parlamentul European, ori cu mai putin de sase luni inainte de data alegerilor mentionate". In acest fel, liderii politici nu mai au posibilitatea sa decaleze alegerile europene de referendumul pentru vot uninominal sau de cel pentru demiterea presedintelui.
Contestatia PD nu s-a referit la o alta modificare a Legii referendumului operata intre timp de Parlament in ambele Camere – de fapt printr-o respingere a cererii de reexaminare a lui Traian Basescu -, anume ca se restrange capacitatea sefului statului de a organiza oricand doreste consultarea poporului pe probleme de interes national.
Dupa decizia Curtii Constitutionale, parlamentarii nu mai au, practic, loc de intors. Potrivit Constitutiei, in cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, inainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale.
