Preşedintele suspendat Traian Băsescu a declarat că este mulţumit de progresele înregistrate în raportul CE în legătură cu modernizarea sistemului judiciar şi că Olanda ar fi renunţat la opoziţia sa privind aderarea României la Schengen dacă nu ar fi apărut partea din raport privind statul de drept, potrivit Mediafax.
„Olanda ar fi renunţat la opoziţia faţă de aderarea la Schengen dacă ar fi fost numai partea aceea care era în sarcina justiţiei şi arată un progres consistent din 2007 şi până astăzi”, a spus Băsescu, adăugând că nu înseamnă că nu ar mai fi rămas în continuare lucruri de făcut pentru modernizarea şi eficientizarea sistemului judiciar.
El a arătat că „partea inevitabilă asupra evoluţiilor din ultimele două săptămâni descrie lovitura de stat sau lovitura dată instituţiilor statului în 3-6 iulie”, iar aceasta nu îi creează nicio satisfacţie.
De asemenea, Băsescu a arătat că nu înţelege de ce guvernarea USL, în loc să dea lovitura care a fost notată în toate cancelariile europene, nu s-a gândit să facă suspendarea sa în septembrie, după ce ar fi făcut şi o comisie parlamentară de anchetă privind activitatea sa ca şef al statului.
„Ar fi dat măcar aparenţa de legalitate şi nu de execuţie sumară”, a menţionat el, arătând că îi pare rău de constatările din raportul Comisiei Europene deoarece şi el a muncit în ultimii opt ani pentru modernizarea justiţiei.
Totodată, Băsescu şi-a exprimat speranţa ca premierul Victor Ponta să îşi respecte angajamentele asumate faţă de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. „Sper ca Victor Ponta să nu mintă iar, pentru că aţi văzut în scrisoarea pe care a transmis-o la Bruxelles, s-a angajat să retragă ordonanţele. Nu le-a retras, le-a lăsat la Parlament să le retragă. Pur şi simplu a păcălit Bruxelles-ul că va rezolva această problemă, lăsându-le la Parlament când putea să le anuleze prin două OUG sau prin una singură”, a mai spus Băsescu.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat, miercuri, în prezentarea raportului privind MCV, că România a făcut un pas înapoi de pe buza prăpastiei, dar că trebuie să-şi respecte angajamentele, situaţia urmând a fi monitorizată, iar un nou raport va fi adoptat în acest an.
Înaltul oficial european a asigurat că va fi monitorizată în continuare „cu mare atenţie” evoluţia din România şi respectarea angajamentelor asumate de către premierul Victor Ponta pentru reinstaurarea respectului pentru statul de drept şi independenţa sistemului judiciar.
Barroso a arătat că evenimentele din ultimele trei săptămâni din România au fost o sursă de îngrijorare pentru Comisia Europeană şi UE, iar acestea „au zdruncinat” încrederea în România.
„Politicienii nu trebuie să încerce să îi intimedeze sau să îi atace pe judecători înaintea deciziilor care ar putea să nu le convină, iar componenţa Curţii Constituţionale nu poate fi schimbată peste noapte”, a subliniat Barroso.
Raportul Comisiei Europene, dat publicităţii miercuri la Bruxelles, arată că în cursul acestor cinci ani au existat perioade de progres şi de regres, momente în care cooperarea a funcţionat bine şi momente în care mecanismul s-a confruntat cu atitudini ostile şi a întâmpinat rezistenţe. Prin urmare, prezentul raport recunoaşte progresele globale înregistrate de la aderare.
„Cu toate acestea, prezentul raport este adoptat într-un moment în care se pun întrebări importante legate de respectarea statului de drept şi de independenţa sistemului judiciar din România. Progresele globale trebuie evaluate în contextul unei recunoaşteri sociale mai ample a unor principii esenţiale cum ar fi statul de drept şi independenţa actului de justiţie, ca parte a echilibrului puterilor într-o democraţie care funcţionează în mod corespunzător. Un sistem judiciar funcţional şi independent, precum şi respectarea instituţiilor democratice sunt elemente indispensabile pentru existenţa unui climat de încredere reciprocă în cadrul Uniunii Europene şi pentru a câştiga încrederea cetăţenilor şi a investitorilor”, consemnează documentul citat.
Comisia Europeană consideră că măsurile adoptate recent de Guvernul României generează preocupări serioase privind respectarea principiilor fundamentale. Aceste măsuri au fost luate într-un sistem politic excesiv de polarizat, în care neîncrederea dintre entităţile politice şi acuzaţiile sunt o practică obişnuită; totuşi, acest context politic nu poate explica natura sistematică a mai multor acţiuni. Deşi anumite acţiuni pot fi explicate parţial de această polarizare politică, acţiunile respective ridică îndoieli serioase privind angajamentul faţă de respectarea statului de drept sau privind modul în care este înţeles statul de drept într-un sistem democratic pluralist. Contestarea la nivel politic a unor decizii judiciare, subminarea Curţii Constituţionale, răsturnarea unor proceduri stabilite şi eliminarea unor mecanisme-cheie prin care puterile în stat exercită controlul asupra activităţii celorlalte puteri pun sub semnul întrebării angajamentul guvernului de a respecta statul de drept şi independenţa controlului jurisdicţional. În special, Comisia este extrem de îngrijorată de informaţiile privind manipulările şi presiunea care afectează instituţiile şi membrii sistemului judiciar şi care, în cele din urmă, au un impact grav asupra întregii societăţi, consemnează documentul CE.
Deşi prezentul raport analizează ultimii cinci ani în ansamblu, potrivit CE, controversele actuale reprezintă o ameninţare gravă la adresa progreselor realizate până acum şi ridică întrebări serioase în ceea ce priveşte viitorul reformelor deja lansate. Prin urmare, prezentul raport conţine recomandări specifice pentru a răspunde situaţiei actuale şi pentru a sprijini restabilirea respectării principiilor care stau la temelia democraţiei europene.
Uniunea Europeană de astăzi se caracterizează printr-un grad ridicat de interdependenţă. Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale UE şi există un puternic interes comun pentru acesta, fapt reflectat în interesul opiniei publice din România faţă de aceste chestiuni, se arată în raport.
