22.4 C
București
duminică, 21 iulie 2024
AcasăSportAurescu cere statelor cu minorități românești să le conserve identitatea

Aurescu cere statelor cu minorități românești să le conserve identitatea

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a spus, luni, la cea de a XIII-a ediție a Universității de Vară, că statele care găzduiesc minorităţi româneşti să adopte măsuri „adecvate” pentru conservarea identităţii etnice a românilor de acolo, „cel puţin similare” celor promovate de ţara noastră în favoarea minorităţilor de pe teritoriul său, potrivit Mediafax. 

Ministrul de Externe a afirmat că dezvoltarea politicilor pentru conservarea, promovarea și dezvoltarea identității specifice a românilor de pretutindeni reprezintă o preocupare și, totodată, „o temă de interes aparte” în cadrul activității Ministerului Afacerilor Externe (MAE), derulată atât prin Departamentul politici pentru relația cu românii de pretutindeni, cât și prin comisiile mixte bilaterale privind protejarea minorităților naționale cu Serbia, Ucraina și Ungaria, respectiv prin demersurile diplomatice permanente ale diplomaţiei romane.

„Trebuie să fim continuu conştienţi că toate comunitățile românești din afară au nevoie de sprijin atent direcţionat şi de răspuns concret pentru problemele cu care se confruntă. Doresc să vă asigur de implicarea mea personală în identificarea celor mai potrivite soluții care să răspundă acestor nevoi concrete, chiar dacă nu toate problemele pot fi soluționate imediat în integralitate. Vor fi făcute însă toate eforturile și demersurile care ne stau la dispoziţie”, a precizat Bogdan Aurescu, în mesajul său.

El a menționat că România, ca stat înrudit, are un interes direct și clar conturat în protejarea drepturilor minorității române din afara României, indiferent de etnonimul folosit pentru identificarea acesteia pe teritoriul statului de reședință, și că se așteaptă ca măsurile adoptate în acest sens de către statele în care trăiesc români să fie „cel puţin similare” celor promovate de România în favoarea minorităților naționale de pe teritoriul său.

„Interesul nostru nemijlocit, decurgând din considerente de apartenență comună la filonul spiritual românesc şi solidaritate culturală şi lingvistică, este acela ca statele care găzduiesc pe teritoriul lor minoritate românească să adopte măsuri adecvate și substanțiale pentru conservarea și promovarea identității sale etnice, culturale, religioase, lingvistice a românilor de acolo. România are aşteptări ca măsurile adoptate în acest sens de către aceste state să fie cel putin similare celor promovate de România în favoarea minorităților naționale de pe teritoriul său, menite să asigure protejarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a persoanelor aparţinând acestor comunităţi”, a transmis Aurescu.

Ministrul de Externe a afirmat că România are „un argument puternic” pentru așteptările sale, deoarece a reuşit să genereze, în ultimele două decenii, în cadrul unui proces complex de aplicare a standardelor în materie de protecție a minorităților naționale, „un veritabil model de dialog intercultural între minorități și în raporturile lor cu majoritatea”.

„România a învăţat din propria sa experienţă provocările la care trebuie să răspundă politicile în domeniul minorităţilor naţionale şi a înţeles fără îndoială că societăţile cu o democraţie solidă sunt cele bazate pe toleranţă, respect reciproc, diversitate culturală, dialog interetnic, intercultural, în beneficiul societăţii în ansamblul său. Acest model de interculturalitate, factor de stabilitate în plan intern și extern, la nivel regional, reprezintă în esență un model de bună practică pe care dorim să îl promovăm în spațiul european și, în mod deosebit, în acele state care găzduiesc pe teritoriul lor persoane aparținând minorității române”, a explicat Aurescu.

Ministrul a subliniat că responsabilitatea legată de conservarea valorilor, promovarea identităţii etnice, culturale, lingvistice și religioase şi a prosperităţii comunităţilor românești din alte state reprezintă „o mare responsabilitate”.

Potrivit acestuia, folosirea limbii materne, accesul la serviciul religios în limba maternă, accesul la educaţie și la informație în limba română, participarea la viața socială, economică, culturală și publică în societățile unde trăiesc românii sunt elemente fundamentale ale păstrării identităţii specifice, protejate de normele de drept internațional, „asupra cărora România insistă și nu va pregeta să o facă în continuare în dialogul bilateral cu statele de reședință, respectiv la nivel multilateral”.

Ministrul de Externe atenționează că de aceste drepturi, ca de altfel de orice alte drepturi prevăzute de dreptul internațional și de standardele în materie de protecție a persoanelor aparținând minorităților naționale, trebuie să se bucure toți românii de pretutindeni, indiferent de denumirea folosită pentru identificarea lor.

„Am fost identificați, de-a lungul timpului, sub diferite nume, toate reflectând, însă, aceeași rădăcină, aceeași cultură, aceeași limbă, aceeași spiritualitate: românitatea. Drept pentru care ne opunem oricăror încercări de a rescrie istoria noastră de o manieră care să afecteze principiul sacrosanct al autoidentificării și să impună o identitate diferită acelora care simt românește și se declară ca aparținând culturii și spiritualității românești. Diviziunile artificiale nu pot justifica ignorarea obligațiilor internaționale relevante pentru conservarea și promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale «victimă» a diviziunii”, se precizează în mesajul ministrului.

Prin declarația sa, ministrul de Externe face trimitere la discuțiile bilaterale ale României, în special cu Serbia, dar și cu celalalte state balcanice, unde populația românească se autodenumește istroromână, aromână sau meglenoromână, dar și la discuțiile cu Ucraina, unde o parte a comunității românești este denumită moldoveană.

„Pe deplin încredinţaţi de faptul că, dincolo de frontierele României (unele dintre acestea fiind şi ale Uniunii Europene), există o comuniune de limbă şi de istorie care transcende realităţile geopolitice ale momentului, avem conștiința faptului că, pe termen lung, trebuie să identificăm soluţiile optime pentru o implicare cât mai consistentă a statului român pentru sprijinirea comunităţilor româneşti, astfel încât acestea să poată exercita un rol semnificativ de dezvoltare a relaţiilor dintre România şi statele pe teritoriul cărora se află”, a declarat Aurescu.

Potrivit acestuia, România va continua să răspundă afirmativ eforturilor de sprijinire a democrației și de apărare a drepturilor omului din statele din vecinătatea sa.

„Respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale este unul din punctele centrale care asigură funcționarea pe baze democratice a unui stat de drept, iar România va continua să sprijine orice efort bilateral, multilateral, regional sau universal care se va concentra pe acest tip de abordare”, a spus, în finalul mesajului său, ministrul de Externe al României, urând „deplin succes” lucrărilor Universității de Vară.

La Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului a început, luni, a XIII-a ediție a Univerității de Vară „România și românii de la frontiera Uniunii Europene și NATO”, la care sunt așteptați, între alții, fostul președinte Traian Băsescu, liderul Partidului Social Românesc, Mircea Geoană, și președintele Fundației Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu.

La Universitatea de Vară participă 80 de lideri de asociaţii româneşti, personalităţi marcante din comunităţile româneşti din vecinătatea României şi diaspora. 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă