In primavara acestui an, prin aprilie, pe Maramures au cazut doua "geruturi", cum straniu le alinta localnicii, si au prapadit frumusetea mugurilor si a florilor de prun, mar, par, cais, visin si ale ale altor pomi ce se invrednicesc a creste prin partea locului. "Geruturile" acelea au avut bataie lunga, fiindca acum s-ar fi cuvenit a se coace fructele, iar morosenii le-ar fi cules cu sarg, pregatindu-se de facut palinca, pentru sarbatori si alte evenimente, ori pur si simplu pentru fiecare zi data de Dumnezeu. Din nefericire, pomii nu au roadele bogate, ca in alti ani, si cei mai multi proprietari au cazanele de tuica sigilate, fiindca nu s-au impacat cu darile, impovaratoare, catre stat.
O nenorocire nu vine niciodata singura: noua Lege a Pomiculturii precizeaza ca livezile de peste trei hectare de pomi fructiferi si cele de peste jumatate de hectar de arbusti nu vor mai putea fi infiintate decat pe baza unei autorizatii de plantatie si a unui proiect de infiintare, avizate de o institutie de profil sau de o statie pomicola. Daca te iei dupa oficiali, prin acest act normativ se urmareste atat alinierea la legislatia Uniunii Europene cat si reducerea la minimum a importurilor de fructe proaspete caracteristice zonelor temperate. La prima vedere, totul pare a fi in favoarea investitorilor in pomicultura si, prin extensie, in… palinca. Zice-se chiar ca, pentru infiintarea unor astfel de exploatatii, in zonele cu traditie, statul va acorda un sprijin financiar, ce va echivala anul acesta cu 40% din valoarea materialului saditor. Noile reglementari se refera in special la culturile de ciresi, visini, caisi, meri, peri, gutui si pruni. Actul normativ cu pricina prevede ca, in conformitate cu normele UE, producatorii sunt obligati sa sorteze toate fructele, sa le ambaleze corespunzator, sa le eticheteze si sa le calibreze. Toate produsele ar trebui sa respecte nivelul admis de pesticide, contaminanti si ingrasaminte. In acelasi timp, producatorii trebuie sa tina evidenta tuturor tratamentelor si a substantelor intrebuintate in productie. In vederea unei evidente corecte, autoritatile vor elibera un certificat de calitate, pe care producatorul il va semna pe raspunderea proprie, urmand ca, in cazul in care legea nu ar fi respectata, sa suporte consecintele. Toate bune si frumoase, dar dupa cum am aflat de la oamenii locului, pana acum pomii rasareau si cresteau singuri, pe unde se intampla. "Degeaba s-a nascut si a crescut ministrul Remes la noi, ca nu ne ajuta cu nimic, de parca n-ar sti cum e cu poamele si cu horilca. si familia lui are cazane de horinca", afirma morosenii. Tot dupa spusele lor, nimeni nu i-a intrebat si pe ei, daca legile care ii privesc sunt bune sau ba. Cat despre aplicarea acestor legi, sunt demult patiti si, ca toti taranii romani, le privesc cu multa suspiciune.
Palinca – mostenire de la Burebista
N-ai crede ca marele rege al getilor, Burebista, ar avea vreo legatura cu palinca de Maramures. si totusi… Iata ce spune Vasile al lui schiopu, cum s-a recomandat, sef de sala la restaurantul hotelului "Coroana", din Sighetu Marmatiei: "Regele Burebista a dat ordin sa se scoata toate viile din tara, dar prunii si perii si merii si alte lemne le-a lasat sa creasca, sa aiba gazdele si ai lor ce bea la bucurii si la suparari. Palinca noastra e mostenire de la Burebista, e bautura craiasca, d-aia le place la tati. si lui ii placea. si numele ei e romanesc, nu unguresc, nu ucrainean, si ii vine de la dacii liberi de aici". Nu l-am contrazis, mai ales ca ne tot imbia cu o glaja plina cu aceasta regala licoare. Pentru cine nu stie, palinca, palinca sau horinca, este o bautura traditionala din Maramures, Oas, Bihor si Ardeal, cu un continut ridicat de alcool, 52% fiind procentajul legal, iar despre cel "ilegal" nici sa nu mai vorbim! Palinca reprezinta 40% din consumul de bauturi spirtoase in Romania si 75% din exportul acestora. Principala insusire a palincii este faptul ca se obtine in urma unui proces de dubla distilare, ceea ce ii da taria specifica. In anul 2002, Ungaria a cerut Uniunii Europene inregistrarea marcii Palinka drept bautura nationala maghiara, astfel putand sa fie produsa exclusiv in Ungaria, dar aceasta solicitare a fost respinsa. La noi, denumirea a fost pastrata nu numai in zonele traditionale, ci a fost preluata si de alte locuri. Iata si lista pentru bauturi spirtoase, cu denumirile geografice, precedate de denumirea Palinca, protejate si recunoscute in Romania: de Bihor, Rieni – de Bihor, de Zalau, de Ardeal, de Maramures, Carpatii Apuseni, Transilvania, Romaneasca "Tricolor", de Brad, de Banovita, de Calnau, Crai Nou, de Valea Vinului, de Mediesu Aurit, de Camarzana, de Oas, de Cluj, de Focsani, de Dragosloveni, de Vrancea, de Jaristea.
Neamurile palincii
De fapt, palinca este si ea tot tuica, doar ca foarte tare. Prima palinca scursa din teava cazanului atinge o tarie de 70-80 de grade, dar cea mai buna e "floarea palincii", ceva mai "slaba". O palinca adevarata este aceea care pastreaza catva timp margelele de pe marginea paharului. Zice-se ca mai buna decat toate este aceea de prune. Multi straini care au gustat palinca noastra spun ca e mai buna decat whisky-ul si votca. In lista prezentata mai sus, cu denumirile recunoscute in Romania, pentru bauturi spirtoase, mai sunt trecute: Tuica: Zetea de Mediesu Aurit, de Valea Milcovului, de Buzau, de Arges, de Zalau, Ardeleneasca de Bistrita; Horinca: de Maramures, de Camarzana, de Seini, de Chioar, de Lapus; Turt: de Oas, de Maramures; Vinars: Tarnave, Vaslui, Murfatlar, Vrancea, Segarcea. Lista cu pricina este o anexa a Ordinului nr. 147, din 8 martie 2005, emis de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. O mentiune pentru turt, a carui denumire vine de la comuna Turt, din judetul Satu Mare: chiar in aceasta comuna i se mai spune si palinca sau horinca. Reteta locala prevede ca bautura sa fie depozitata in butoaie de dud, pentru un rastimp de cel putin cinci ani. Produsul astfel obtinut este specific Tinutului Codrului. Despre palinca se spune ca e buna de leac. In unele tapurituri de pe Valea Izei, palinca pare a avea o importanta vitala: "Cumpatat ii gandul mieu, / Cu mandruta tat sa beu, / Sa ma satur de palinca, / si s-o iubesc pe Ilinca"; "Palincuta de ce-i buna? / De beut seara pe luna, / Cu mandra care-i nebuna". Un cantec din Maramures, cunoscut de altfel in toata tara, se incheie astfel: "De n-ar fi horinca-n sat, / Eu la lume n-as fi bat. / Dar ase horinca este, / Eu la lume-s de poveste". Apropo de normele Uniunii Europene: "Consumul excesiv de alcool dauneaza grav sanatatii"!
Vadu Izei
Tot umbland prin Maramures dupa palinca – dar nu pe trei carari, ci numai pe una! – am ajuns in frumoasa comuna Vadu Izei, vecina cu municipiul Sighetu Marmatiei. Este situata la confluenta raurilor Iza cu Mara, pe un ses de 1,5 km latime si 4 km lungime, inconjurat de dealuri, ce nu trec de 700 m, si de lunci si zavoaie. Dealurile sunt acoperite de livezi cu meri, pruni si ciresi, de paduri de stejar si de fag ce ajung pana la marginea satului. Iza si Mara sunt pline de peste. Comuna Vadu Izei, in componenta careia intra si satul Valea Stejarului, este cunoscuta pentru portile maramuresene, lucrate de Gheorghe Borodi, prin cantecele Mariei Trifoi si ale violonistului Gheorghe Covaci-Cioata, precum si prin versurile lui Tiberiu Utan. Agroturismul, data fiind splendoarea locurilor, este aici in floare, reprezentat de hoteluri, moteluri, pensiuni, vile, cabane, camping, restaurante, pizzerii, cofetarii, baruri, cluburi, discoteci, cafenele s.a. Oamenii sunt foarte harnici si bucurosi de oaspeti. Multi au lucrat sau lucreaza in strainatate. Nefiind decat cateva nume de familie in tot satul, nu pot fi deosebiti decat dupa porecle, din care am notat cateva pentru pitorescul sau sonurile lor ciudate: Darliga, Tatoc, Crica, sentu, Mata-Nuie, Buric, Ciucalau, Trenu, Titic, Barbala, Buha, Gogota, Hojdoiu, Cilog, Ursu, Pupaza, Sturzu, Ceapa, Cotoru, Picioca-Cartof, Bludar, Brujai, Papa-Lapte, Tinghiri, Halbau, Coacala, Fusanda, Ontau, Taliu, Tuiu, Para-Malaita, Maciuca, Tabaca, Turnu, Mocos, Fainuca, Dulap, Gaunu, Crapa-Lemne, Colac, Iepurasu, Puica, Bandur, Lupu. Ei insisi se recomanda cu poreclele, chiar si cu cele mai obscene, caci dupa numele de familie nu-i gasesti nici la Primarie, nici la Politie!
La Puii de Drac
Pentru documentare, Vasile al lui schiopu, de la Sighet, ne recomandase familia Pui de Drac, din Vadu Izei, proprietara a unui cazan de facut palinca. "Intrebati de Pui de Drac, fiindca altfel nu-i stie nimeni!’, ne-a sfatuit seful de sala de la "Coroana", originar si el din Vadu Izei. In acte, capul familiei se numeste Ion Filimon. Fiul sau, Danut, a lucrat in Franta, si acum isi inalta o vila de toata frumusetea. Au de gand ca, la primavara, sa construiasca si o pensiune, pe un deal de la marginea satului. Cazanul lor si inca vreo trei-patru, care mai sunt prin sat, sunt sigilate de asta iarna. Nu mai renteaza, deocamdata, sa le repuna in functiune, caci iata ce le-au scris domnii de la Administratia Finantelor Publice din Sighetu Marmatiei, la 23 ianuarie 2007: "In conformitate cu lg. 43/17.07.2006, pentru modificarea si completarea legii 571/2003 privind codul fiscal, conform art. 73, al. 2, care prevede: "tuica si rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodariilor individuale, in limita unei cantitati echivalente de cel mult 50 l de produs pentru fiecare gospodarie individuala pe an, cu concentratia alcoolica de 100% in volum se accizeaza prin aplicarea unei cote de 50% din cota standard al accizei aplicata alcoolului etilic, potrivit prevederilor din norme (750 Euro). Pentru alcoolul etilic produs in micile distilerii, a caror productie nu depaseste 10 hectolitri alcool pur/an, se aplica accize specifice reduse. Beneficiaza de nivelul redus al accizelor micile distilerii care sunt independente din punct de vedere juridic si economic de orice alta distilerie, nu functioneaza sub licenta de a unei alte distilerii si care indeplinesc conditiile prevazute de norme". Nerespectarea prevederilor art. mai sus mentionat atrage dupa sine in conformitate cu legea 174/17.05.2004 pentru aprobarea OG 92/2003 privind codul de procedura fiscala, art. 183/1 cu urmatorul cuprins: "nesolicitarea organului fiscal teritorial in vederea desigilarii instalatiilor de fabricatie, precum si neevidentierea in registrul destinat acestui scop a informatiilor privind capacitatile reale de distilare, data si ora sigilarii si desigilarii cazanelor sau a celorlalte instalatii de fabricatie a tuicii si a rachiurilor de fructe". Contraventiile prevazute in cazul nerespectarii celor de mai sus sunt intre 20.000 RON si 100.000 RON".
Uite-asa pot deveni morosenii, si nu numai ei, "nostalgici", fiindca, pe vremea comunistilor, darile erau mult mai mici! "Statul sa faca in asa fel sa putem lucra cu fruntea sus. Dam accize, dar nu asa mari", spune Ion Filimon. "Vrem sa lucram legal. Dupa cum sunt darile acum, nu pot sa le iau bani prea multi celor ce fac tuica la mine, si nici nu pot sa mai vand palinca, fiindca pretul ar fi prea mare". Dar statul roman n-aude, nu vede. Bine ca ne-a recunoscut Uniunea Europeana palinca. In cativa ani, daca nu se indreapta aceasta aberatie financiara, palinca se va vinde la miligram, buna doar pentru leac, mai spun cei din Vadu Izei.
Palinka maia!
Alti maramureseni sustin ca taxele aberante impuse de stat micilor producatori de bauturi spirtoase sunt o lucratura urata, cu scopul de a-i descuraja, incurajandu-i in schimb pe marii producatori. Deocamdata, nu e prohibitie, fiindca palinca de acum un an, sau de mai multi, inca se gaseste, ce-i drept cu preturi din ce in ce mai mari. Cum spuneam, palinca noastra are un mare succes international. Ne-am si convins de asta, la un restaurant de pe malul Izei, unde niste tineri rusi, satui de imensa stepa, venisera in muntii nostri, si, dand de gustul bauturii specifice locului, cantau "Palinka, palinka, palinka maia", pe melodia celebrului lor cantec "Kalinka"! Un prim pas spre imbunatatirea relatiilor noastre cu vecinii de la rasarit…
