Sunt 95 de ani de la aparitia "Daciei preistorice". La vremea ei lucrarea a lansat o teza riscanta: aici s-ar afla centrul lumii. Prilej pentru ideologi ceausisti de-a fi siluit ideea si a fi slujit astfel o cauza politica prin care au exacerbat nationalismul si l-au glorificat pe conducator. E scurta calea de la mit la minciuna!
Celebra si mult controversata lucrare a lui Nicolae Densusianu, "Dacia Preistorica", incepe astfel: "Dacia ne presinta intru toate o extrema anticitate. Studiind timpurile preistorice ale terilor de la Carpati si Dunarea de Jos, o lume vechia disparuta, leaganul civilisatiunei ante-elene, se infatiseaza inaintea ochilor nostri (…). Dacia, aceasta teara miraculos dotata de la natura cu toate buntatile climei si ale solului, – opera unor timpuri geologice, a format pe drumul cel mare dintre Asia si Europa primul pamant binecuvantat pentru descalecarea si desvoltarea vietei morale si industriale, a natiunilor migratoare. Dacia, in istoria acestor timpuri intunecate, apare ca prima metropola geografica, ce a fost destinata prin positiunea sa particulara, prin abundantia populatiunii si prin diversitatea avutiilor sale, a-si estinde in epoca preistorica influenta sa etnica si culturala, de o parte spre Sud, in Peninsula Balcanica si pana dincolo de Marea Egea, de alta parte spre Apus, pe calea cea mare si lunga de comunicatiune a Dunarei. Actiunea civilisatoare, ce a esercitat-o populatiunea preistorica ante-daca de la Carpati si Dunarea de Jos asupra lumei ante-elene, a fost mult mai mare de cum ne putem inchipui astazi pe basa fragmentelor de monumente si a traditiunilor istorice si poporale ce le avem din aceasta epoca extem de departata. In aceasta privinta noi ne aflam in aurora sciintei preistorice".
Fata de intinderea cartii lui Nicolae Densusianu, 1.152 de pagini, citatul de mai sus nu e deloc lung, si cuprinde ideile dezvoltate in continuare de autor prin mii de argumente si citate din mii de lucrari ale oamenilor de cultura, antici si moderni, ce au avut legatura cu subiectul. Rarisime sunt paginile "Daciei Preistorice" care sa nu aiba macar o nota de subsol, iar bogatia ilustratiilor este impresionanta.
Cartea avea sa se bucure de celebritate, fiind adulata, dar si contestata. In general, de-a lungul vremii, "Dacia Preistorica" a fost criticata dur de oamenii de stiinta. Astfel, istoricul Alexandru D. Xenopol, cel care l-a definit pe Mihai Viteazul ca pe un "condotier", afirma despre lucrarea lui Nicolae Densusianu: "Teoria autorului ca dacii ar fi inchegat intaia civilizatie a omenirei arata ca avem a face cu un product al sovinismului si nu cu unul al stiintei". Desigur, poti contesta stiinta unui autor, fie el si academician, cum a fost Nicolae Densusianu, dar invinuirea de "sovinism" este deplasata. Nici Vasile Parvan, in monumentala sa lucrare, "Getica", nu l-a crutat, referindu-se astfel la autor si la lucrare: "romanul sau fantastic «Dacia Preistorica», plin de mitologie si de filologie absurda, care la aparitia sa destepta o admiratie si un entuziasm nemarginit printre diletantii romani in arheologie". Nicolae Densusianu s-a nascut la 18 aprilie 1846, la Densus, in Hateg, intr-o familie de mici nobili romani, inscris in acte cu numele de Nicolae Pop. La gimnaziul din Blaj, pentru ca numele de Pop era foarte frecvent, si pentru a-l deosebi de ceilalti, i s-a adaugat numele comunei din care provenea. In anul 1865 a terminat liceul, iar examenele de maturitate, astazi bacalaureat, le-a trecut cu laudabiliter valde bonum. Din anul 1865 este inscris la Rechtsakademie din Sibiu, Facultatea Juridica.
In timpul studiilor la aceasta facultate este premiat de mai multe ori cu clasa prima cu distinctiune. In anul 1870, este notar al magistratului orasului Fagaras, iar in 1872 primeste dreptul de avocatura din partea Curtii de Apel din Mures, depunand si juramantul de avocat. La Fagaras scoate si publicatia "Orientul Latin" impreuna cu fratele sau Aron si cu Teofil Francu.
Foarte important, la 16 martie 1878 Nicolae Densusianu a fost ales membru corespondent al Academiei Romane, in domeniul istoriei, pe vremea aceea presedintele Academiei fiind Ion Ghica, iar secretar B. P. Hasdeu. In acelasi an, N. Densusianu a devenit bibliotecar-arhivar la Academia Romana, fiind insarcinat sa efectueze o culegere de documente despre istoria Romaniei. La sfarsitul acestei misiuni atribuite de Academia Romana, el adunase in 38 de volume-manuscris peste 783 de documente din perioada 1290-1800! La 10 martie 1884, Ion Bratianu l-a numit pe N. Densusianu translator pe langa Marele Stat Major. In anul 1885, Academia Romana l-a premiat pe N. Densusianu pentru lucrarea "Revolutiunea lui Horia in Transilvania si Ungaria".
In anul 1895, a fost rugat de Ministerul de Razboi sa intocmeasca o lucrare despre capitanii armatei romane. Densusianu a scris lucrarea, dandu-i titlul "Domnii gloriosi si Capitanii celebri ai terilor romane". La 1 aprilie 1897 a fost avansat ca sef de birou clasa a II-a in cadrul Statului Major al Armatei. Nicolae Densusianu a incetat din viata la 24 martie 1911, la Bucuresti, fiind inmormantat la cimitirul Bellu.
In anul 1913, marelui istoric i-a aparut opera fundamentala, "Dacia Preistorica", la Institutul de Arte Grafice "Carol Gobl", din Bucuresti, cu o prefata de dr. C. I. Istrati. Inaintea mortii sale, Nicolae Densusianu vazuse tiparite 1120 de pagini, din cele 1152 cate va avea volumul.
In 1986, cartea reaparea la Editura Meridiane, cenzurata. Tot cenzurata, a fost reeditata la Editura Enciclopedica, in 1987, intr-un singur volum. In anul 2002, Editura Arhetip, din Bucuresti, a retiparit "Dacia Preistorica", in editie anastatica; in acelasi an, cartea a aparut si la Editura Nemira, cu ilustratii de Valentin Nicolau. In 2003-2004, lucrarea a fost tiparita in sase volume, la Editura Obiectiv, din Craiova, avand ilustratia originala.
Pe 24 iunie 2002, la Densus, a fost dezvelit bustul de marmura al lui Nicolae Densusianu, prin grija Societatii Dacia Revival International din New York. Desigur, controversele asupra "Daciei Preistorice" vor continua multa vreme, si astfel, atat prin grija admiratorilor cat si prin aceea a adversarilor, strania lucrare va ramane vie!
