29.3 C
București
miercuri, 17 august 2022
AcasăSportAtletismIunie 1940, o lună nefastă în istorie. De ce a renunțat România...

Iunie 1940, o lună nefastă în istorie. De ce a renunțat România la Basarabia fără luptă

Una dintre marile tragedii din istoria României este retragerea administrației și armatei române din Basarabia, în iunie 1940. Aceasta s-a produs într-o situație internațională imposibilă, în condițiile în care România rămăsese izolată, după prăbușirea aliaților săi, și fiind presată atât de Germania nazistă, cât și de Uniunea Sovietică.

Retragerea din Basarabia a fost considerată de autoritățile din București o măsură temporară. Niciodată, Regele Carol al II-lea sau miniștrii săi nu au vorbit de cedarea teritoriului românesc, ci doar de o măsură cu caracter temporar. România dorea să revină între Prut și Nistru oricând ar fi permis contextul internațional.

Europa dictaturilor

În perioada interbelică, politica externă a României a fost una exemplară, atât în perioada Regelui Ferdinand I, cât și în cea a Regenței și a lui Carol al II-lea. România a rămas atașată parteneriatului cu democrațiile occidentale, Franța și Marea Britanie. Pe plan regional, a construit un sistem de alianțe care a întârziat considerabil ascensiunea unor regimuri dictatoriale în țările Europei Centrale și de Est și care a zăgăzuit inițiativele revizioniste ale unor țări totalitare precum Rusia Sovietică sau Ungaria. Astfel, România a încheiat o alianță privilegiată cu Polonia, renăscută după Primul Război Mondial. Alianța politică era dublată de relații personale excelente între Regele Ferdinand I și Regina Maria și conducătorii Poloniei. La un moment dat, apăruse posibilitatea ca fiul mai mic al cuplului regal românesc, Principele Nicolae, să devină rege al Poloniei. De asemenea, România, Iugoslavia și Cehoslovacia au încheiat o alianță trilaterală care a rămas în istorie sub denumirile de Mica Înțelegere sau Mica Antantă. Cele trei țări au acționat la unison în relațiile internaționale, iar Mica Antantă ajunsese să aibă statutul unei mari puteri. România a încercat să atragă în această alianță și Polonia, dar nu a reușit, deoarece această țară avea un diferend teritorial cu Cehoslovacia, pentru regiunea Teșin. În privința Iugoslaviei, relațiile politice excelente au fost dublate de relații dinastice, iar Principesa Maria a României a devenit Regina Iugoslaviei.

De asemenea, România a creat și Înțelegerea Balcanică, ce a cuprins și Iugoslavia, Grecia și Turcia. Aceste țări au încercat să atragă și Bulgaria în această alianță, dar nu au reușit, pentru că această țară avea diferende teritoriale cu toate statele membre ale Înțelegerii Balcanice.

Acordul de la München

Însă, la finalul anilor 1930, acest sistem de securitate internațională a început să se prăbușească. Motivul a fost reprezentat de atitudinea Franței și Marii Britanii, care au impus Cehoslovaciei cedări teritoriale față de Germania. În 1938, prin Acordul de la München, semnat de Marea Britanie, Franța, Germania și Italia, cele patru mari puteri au impus Cehoslovaciei să cedeze Germaniei regiunea sudetă. Acest lucru a dus la prăbușirea țării. A urmat cedarea regiunii Teșin către Polonia, apoi a unor teritorii către Ungaria și, în final, Cehoslovacia s-a dezmembrat. Cehia a fost ocupată de Germania, iar în Slovacia a fost instaurat un guvern-marionetă, pro-german. Austria a fost anexată de Germania, care a dobândit o importantă poziție strategică în Europa Centrală și de Est. România a încercat să își întărească parteneriatul cu Marea Britanie și cu Franța. Aceste țări au garantat frontierele României și Poloniei și credeau că pot ține Germania sub control printr-o alianță cu Uniunea Sovietică. Însă, chiar în timp ce diplomații britanici și francezi negociau o alianță cu Rusia Sovietică, la 23 august 1939, miniștrii de Externe ai URSS, Viaceslav Molotov, și Germaniei, Joachim von Ribbentrop, au semnat un pact prin care își împărțeau Europa Centrală și de Est.

La doar o săptămână după semnare, Germania a atacat Polonia, la 1 septembrie 1939. Drept urmare, Marea Britanie și Franța au declarat război Germaniei și, astfel, a izbucnit Cel de-al Doilea Război Mondial.

În 17 septembrie 1939, Rusia Sovietică a atacat, la rândul ei, Polonia. Însă, de această dată, Marea Britanie și Franța nu au mai declarat război și URSS. Acest lucru a dus la prăbușirea Poloniei, care a încetat să mai existe ca stat independent în 28 septembrie.

România a rămas neutră, dar a ajutat Polonia pe cât a putut. Cele două state aveau o frontieră comună în zona Bucovinei, iar pe acolo s-au salvat tezaurul național al Poloniei, președintele, guvernul și o parte a armatei poloneze. Tezaurul și refugiații polonezi au rămas o perioadă în România, apoi, prin Portul Constanța, au plecat spre Marea Britanie, de unde au continuat lupta.

Luna iunie 1940 a adus înfrângeri catastrofale pentru aliații occidentali ai României. Franța a capitulat, după ce capitala sa, Parisul, și o mare parte a teritoriului fuseseră ocupate de Germania și după ce fusese atacată și de Italia. Marea Britanie și-a retras trupele de pe continent și încerca să reziste în arhipelagul britanic. Și alți aliați regionali ai României aveau probleme. Iugoslavia se confrunta cu secesionismul croat și cu pretențiile teritoriale ale Ungariei, Bulgariei și Italiei, iar Grecia avea probleme cu Italia, care ocupase Albania și care dorea să domine Balcanii, precum și cu Bulgaria. Rusia Sovietică își continua politica de expansiune, iar în martie 1940, după Războiul de Iarnă, în care Finlanda rezistase eroic agresiunii rusești, finlandezii fuseseră nevoiți să cedeze rușilor o parte din teritoriul național. De asemenea, în iunie 1940, Rusia a ocupat țările baltice, iar Lituania, Letonia și Estonia au încetat să mai existe ca state independente. În acest context, România era, practic, încercuită de dușmani, care aveau cu toții pretenții teritoriale: Rusia, Ungaria și Bulgaria. Singurul aliat învecinat, Iugoslavia, avea probleme interne mari.

Golgota Basarabiei

În acest context, în 23 iunie 1940, Viaceslav Molotov l-a anunțat pe Joachim von Ribbentrop că URSS va cere României Basarabia și Bucovina. Joachim von Ribbentrop exprimase, cu un an mai devreme, „dezinteresul“ Germaniei față de Basarabia, însă a reacționat iritat atunci când a venit vorba de Bucovina. El și-a exprimat temerea față de soarta celor 100.000 de etnici germani care trăiau pe acest teritoriu care făcuse parte din Imperiul Austriac. În aceste condiții, URSS și-a restrâns pretențiile la Bucovina de Nord. Astfel, în 26 iunie, România primit un ultimatum din partea URSS. Rușii cereau României să cedeze Basarabia, vechi teritoriu românesc ocupat de Rusia în 1812 și care, în 1918, se unise cu Regatul României. De asemenea, drept compensație pentru cei 22 de ani de libertate în care Basarabia fusese unită cu Regatul României, rușii cereau și cedarea Bucovinei de Nord, precum și a Ținutului Herța, care nu făcea parte nici din Bucovina, nici din Basarabia. În fața amenințării rusești, România a căutat sprijin. Marea Britanie a răspuns că este în imposibilitatea de a acorda un ajutor concret României, însă a promis că nu va recunoaște nici o cedare teritorială făcută în timpul războiului. Britanicii nu s-au ținut de cuvânt.

Dintre aliații României din Înțelegerea Balcanică, doar Turcia s-a arătat dispusă să acorde sprijin militar României. Germania și Italia au sfătuit România să cedeze în fața pretențiilor rusești. În 26 iunie, Regele Carol al II-lea a ordonat mobilizarea generală a armatei și a propus Rusiei să negocieze.

În 27 iunie a sosit un nou ultimatum: rușii cereau un răspuns imediat, fără negocieri, și evacuarea în termen de patru zile a teritoriilor românești dintre Prut și Nistru. Regele Carol al II-lea a convocat un nou Consiliu de Coroană, care a decis, cu majoritatea voturilor, să accepte ultimatumul sovietic. În aceeași zi, trupele sovietice au intrat în Chișinău, Cernăuți și Cetatea Albă.

200.000 de oameni au fugit

Venirea sovieticilor a generat numeroase abuzuri. 200.000 de oameni au fugit din calea invadatorilor peste Prut. Alte zeci de mii de oameni au încercat să se refugieze în România, dar sovieticii au închis granița și nu au mai permis trecerea noii frontiere. Pentru românii din Basarabia a început o epocă de prigoană, căreia, în final, i-au căzut victime 57.000 de persoane care au fost ucise și 100.000 de persoane care au fost deportate. Rușii au dezmembrat Basarabia. Centrul provinciei românești a fost unit cu o parte a unei creații artificiale a sovieticilor din perioada interbelică, Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească, formată dincolo de Nistru, pe teritoriul Ucrainei. Bucovina de Nord și sudul Basarabiei au fost încorporate în Ucraina. De asemenea, sovieticii au început să colonizeze Basarabia cu ruși și cu ucraineni.

Excesele îngrozitoare ale sovieticilor au determinat 124.000 de germani din sudul Basarabiei să emigreze în Germania, în perioada iulie-noiembrie 1940. Ei nu au primit nicio despăgubire pentru gospodăriile și bunurile pe care au fost nevoiți să le abandoneze în teritoriile de unde au fost nevoiți să plece.

Au urmat alte orori, precum deportarea românilor din Basarabia în Siberia, în lagăre comparabile cu cele naziste din acea perioadă, sau masacrul de la Fântâna Albă din Bucovina de Nord.

Regel Carol al II-lea a plătit cu tronul pierderile teritoriale din 1940, pentru că ocuparea Basarabiei a fost urmată de cedarea Transilvaniei de Nord și a Ungariei. Excesele sovietice au fost urmate de altele, în 1941, când România a intrat în război, alături de Germania, contra Uniunii Sovietice. La 22 iunie 1941, armata română a trecut Prutul pentru a recupera teritoriul pierdut în est. Înaintarea armatei române a fost însoțită de abuzurile comise asupra evreilor, iar apoi a urmat episodul negru al masacrului de la Odessa sau lagărele de exterminare din Transnistria, unde au fost deportați evrei și romi.

Lanțul atrocităților a continuat după ocuparea României de către Uniunea Sovietică, atunci când românii au trăit cea mai neagră perioadă din existența lor națională.

Consecințele cotropirii Basarabiei sunt vizibile și azi. Armata rusească ocupă ilegal Transnistria. În Basarabia s-a format un stat românesc, în care se ciocnesc interesele Occidentului și cele ale Rusiei, condus în prezent de marioneta rusească Igor Dodon, iar vechile teritorii românești din sudul Basarabiei și cele din Bucovina de Nord aparțin Ucrainei, un stat care suferă în Peninsula Crimeea și în regiunile din est o nouă invazie rusească.

Cele mai citite

Nicușor Dan a dat undă verde pentru reparația monumentului Fântâna Gheorghe Grigorie Cantacuzino, din Parcul Carol

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, anunţă că a semnat certificatul de urbanism pentru reparaţia capitală a monumentului Fântâna Gheorghe Grigorie Cantacuzino, din Parcul...
00:00:20

Un fulger luminează într-un mod neobișnuit cerul de deasupra Scoției

Un fulger a ajuns să lumineze într-un mod neobișnuit cerul de deasupra Scoției, dar și mai multe raze au putut fi observate din acesta. Un...

Dați sportului 2% din PIB!

În Grădina Maicii Domnului s-a întâmplat o minune, chiar în sfânta zi de preamărire a Fecioarei Maria. Sportivii noștri au cucerit nouă medalii de...
Ultima oră
Pe aceeași temă