Boeingul dispărut al Malaysia Airlines s-a prăbuşit în Oceanul Indian, într-o misiune sinucigaşă, au dezvăluit surse apropiate dosarului, iar premierul malayesian a anunţat că nu există supravieţuitori. Avioane şi nave continuă cercetările în zona unde au fost reperate „obiecte” ce ar putea aparţine avionului prăbuşit şi se încearcă recuperarea cutiilor negre.
Citeşte şi: Rudele victimelor cursei MH370, protest la Ambasada Malaysiei de la Beijing
Luni, cele mai grave temeri ale rudelor celor 239 de persoane aflate la bord – majoritatea fiind chinezi – au fost confirmate când premierul malayesian Najib Razak a furnizat informaţiile care au dus la concluzia că zborul MH370 s-a păbuşit în apele îngheţate ale Oceanului Indian, neexistând supravieţuitori. În pofida absenţei confirmării epavei, Razak a dezvăluit că noua analiză a Inmarsat şi BEAA arată că avionul dispărut la 8 martie, pe ruta Kuala Lumpur-Beijing, a zburat încă opt ore după ce a dispărut de pe radare, prăbuşindu-se în ocean la 1.500 mile la vest de Perth.
Într-un hotel din Beijing,unii membri ai familiilor celor dispăruţi au fost cuprinşi de furie şi tristeţe, după două săptămâni de angoasă, fără să cunoască soarta avionului. Furia este îndreptată împotriva autorităţilor malayesiene, acuzate de proastă gestionare a accidentului.
Citeşte şi: Avionul Malaysian Airlines s-a prăbuşit în Oceanul Indian. Nu există supravieţuitori
Zborul MH370 rămâne învăluit în mister, localizarea cutiilor negre într-o zonă imensă de cercetare rămânând o misiune aproape imposibilă. De ce Boeingul a schimbat direcţia, la o oră după decolarea de la Kuala Lumpur, pentru a pleca spre vest? De ce au fost dezactivate sistemele de comunicaţie? Cum a putut avionul să zboare peste şapte ore, până la epuizarea carburantului? Şi de ce a ales să se piardă într-o zonă departe de orice limbă de pământ? Toate scenariile luate în seamă nu răspund acestor întrebări. Misterul zborului MH370 rămâne unul dintre cele mai mari ale aviaţiei moderne.
Recepţionarea „ping”-urilor
În timp ce avioanele şi navele au parcurs oceanele, iar speculaţiile curgeau asupra misterului zborului MH370 al companiei Malaysia Airlines, cercetătorii societăţii satelitare britanice Inmarsat au folosit o tehnică din secolul 19 pentru prelucrarea vastei cantităţi de date şi au furnizat primele informaţii solide privind locul unde s-a prăbuşit Boeingul 777 cu cei 239 de pasageri. Inmarsat, înfiinţat acum 35 de ani, devenit unul dintre cei mai mari operatori de sateliţi din lume, a dezvăluit concluziile sumbre ale calculelor sale – avionul dispărut la 8 martie a plonjat în apele îngheţate ale Oceanului Indian, la circa 1.500 mile sud-vest de Australia.
Folosind datele „ping” trimise de MH370 unui satelit Inmarsat, după ce avionul a pierdut contactul la 9 martie, societatea a recurs la un exerciţiu revoluţionar în analiza datelor pentru a ajunge la stabilirea a două zone survolate de Boeingul dispărut în mod misterios.
Inmarsat a folosit o tehnică descrisă de premierul malayesian, Najib Razak, ca nemai folosită înainte, efectul Doppler – schimbarea frecvenţei transmisiilor din cauza mişcării unui satelit sau a unui avion – ca bază a unei metode de stabilire a traiectului particular al unui jet.
Experţii firmei britanice au declarat că pot furniza un reper cu o marjă de 100 mile, dar nu pot fi stabili exact pentru că satelitul care a primit „ping”-urile MH370 este un model din anii 1990 şi nu este echipat cu funcţii GPS, care restrâng locul la doar câţiva metri.
