Într-o telegramă a ambasadei Statelor Unite de la Bucureşti, oficialii americani relatează o întâlnire pe care ambasadorul Taubman a avut-o cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu, în 2006. Premierul Tăriceanu a cerut atunci sprijinul american pentru a convinge statele Europei Centrale şi de Vest pentru diversificarea surselor de energie şi reducerea dependenţei de gazul importat din Rusia. Citiţi în continuare, în traducerea integrală a telegramei Wikileaks, preluată de la kamikazeonline.ro, ce a pierdut Tăriceanu pentru că a rămas ferm pe poziţii în chestiunea adopţiilor internaţionale, dar şi care era viziunea fostului premier pentru securitatea energetică a României:
DECL: 22/06/2016
TAGURI: PREL, ECON, ENRG, EPET, PGOV, PHUM, CASC, RO
SUBIECT: ROMÂNIA: AMBASADORUL ŞI PRIMUL MINISTRU DISCUTĂ DESPRE ENERGIE, ECONOMIE ŞI ADOPŢII
Clasificat de: Ambasadorul Nicholas F. Taubman pentru motivele 1.5(b) şi (d ).
SUMAR
1. (C) Ambasadorul s-a întâlnit cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu, pe data de 22 iunie, pentru a discuta starea relaţiilor bilaterale economice şi viitorul adopţiilor internaţionale. Tăriceanu a reamintit că a trimis, cu o zi înainte, printr-o scrisoare, o cerere în care cerea ajutorul SUA în crearea unei strategii pentru securitatea energetică. Potrivit premierului, România nu se simte sigură dacă se bazează numai pe importurile din Rusia şi ar considera binevenit ajutorul Statelor Unite în convingerea statelor central şi vest europene de importanţa conductei „coridorului sudic” al cărui proiect prevede ca sursele să vină din zona caspică. Tăriceanu a spus că rămâne optimist în legătură cu faptul că Guvernul României va rezolva în curând problemele cu Daewoo Coreea, grăbind o potenţială investiţie a unui constructor de automobile străin. Premierul se bucură de faptul că lucrările la Autostrada Transilvania au reînceput şi l-a invitat pe ambasador să facă o vizită comună în viitorul apropiat pentru a-şi demonstra susţinerea în această chestiune. Despre adopţiile internaţionale, Tăriceanu a reafirmat decizia României de a nu revizui interzicea acestui tip de adopţii, în această chestiune fiind susţinuţi de Comisia Europeană fiindcă adopţiile internaţionale nu sunt conforme cu filosofia românească sau europeană legată de bunăstarea copilului. SFÂRŞITUL SUMARULUI.
SECURITATEA ENERGETICĂ
2. (C) Subliniind un punct din scrisoarea pe care a trimis-o cu o zi înainte, premierul Tăriceanu a solicitat ajutorul SUA pentru dezvoltarea strategiei privind securitatea energetică a României. Tăriceanu a menţionat care sunt preocupările sale pe termen lung în legătură cu diversificarea surselor de energie, amintind de un proiect început în 1997 pe vremea când era ministru al Economiei şi Comerţului care să lege reţeaua de gaz a României de cea a Ungariei (NB. Proiectul nu a fost încă realizat). Guvernul României intenţionează să se concentreze şi pe alte surse de energie, inclusiv să pună la punct cele două reactoare de la centrala nucleară de la Cernavodă şi încurajarea energiei regenerabile şi a biocombustibililor prin stimulente pentru investiţii. Guvernul României ia în considerare de asemenea construirea unei hidrocentrale de mari dimensiuni pe Dunăre. Tăriceanu a sugerat că expertiza SUA nu numai că ar aduce o viziune globală pentru planurile Guvernului, dar va asigura că România nu „urmează o cale pe care să o regrete peste zece ani”.
3. (C) Premierul a recunoscut că unul dintre punctele slabe ale situaţiei energetice a României este faptul că se bazează numai pe Rusia ca unic furnizor de gaz. România este dornică să se rupă de structurile comerciale moştenite din Războiul Rece şi să continue cu proiecte precum Nabucco sau conducta petrolieră paneuropeană. Totuşi, statele central şi vest europene trebuie să fie convinse de necesitatea diversificării surselor de energie şi de importanţa bazinului Mării Caspice ca alternativă. Tăriceanu a subliniat relaţia strânsă pe care o are Germania cu Rusia, observând că ţara crede că şi-a asigurat energia pe termen lung într-un mod sigur. „Cred că Germania greşeşte”, a spus el. Premierul a sugerat că Statele Unite ar putea avea un rol în promovarea proiectului Coridorului Sudic cu partenerii europeni. Fără sprijinul European, partenerii energetici de pe piaţa internă, inclusiv OMV-ul austriac, vor fi reticenţi să participe la acest proiect. Triceanu este, de asemenea, îngrijorat de încercările Turciei de a domina noile proiecte. Turcia încearcă să-şi asume rolul Turciei de a deveni „stăpânul butoanelor”, a spus el.
AUTOMOBILE ŞI AUTOSTRĂZI
4. (C) Tăriceanu l-a informat pe ambasador că a vorbit cu ministrul Economiei şi Comerţului, Sereş, cu privire la stadiul negocierilor cu coreenii despre fabrica de automobile de la Craiova, chiar înainte de această întâlnire. Potrivit premierului, partea coreeană a acceptat cererea potrivit căreia toate pretenţiile creditorilor să fie recunoscute în acordul final. Totuşi, calendarul pentru încheierea discuţiilor nu a fost încă decis şi Tăriceanu se teme că partenerii coreeni se vor mişca încet. Premierul a subliniat din nou dorinţa sa ca un investitor american să vină la Craiova, recunoscând nevoia de noi oportunităţi şi a promis să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a asigura încheierea negocierilor.
5. (C) Despre Autostrada Transilvania, Tăriceanu a avut o atitudine mai bună decât în întâlnirile noastre anterioare, invitându-l pe ambassador să viziteze şantierul Bechtel pe data de 26 iunie. Deşi premierul a reamintit istoria disputei, a recunoscut, la sugestia ambasadorului, că problemele contractuale ţin de domeniul trecutului. El a spus că recunoaşte importanţa proiectului de infrastructură şi nevoia de a îndeplini obligaţiile contractuale faţă de Guvernul României, inclusiv plata la timp.
ADOPŢIILE INTERNAŢIONALE
6. (U) Ambasadorul a deschis subiectul cererii unei cooperări continue cu Statele Unite în probleme legate de protecţia copilului, potrivit scrisorii premierului. El i-a spus lui Tăriceanu că Guvernul Statelor Unite pune acest subiect în contextul scopului nostru de a vedea România ca fiind cea mai puternică democraţie din regiune, să fie membră a UE, cu valori care să constituie un model pentru vecinii săi. El s-a declarat îngrijorat , după cum a explicat, că noile raporate despre condiţiile inumane în care trăiesc unii orfani şi copii abandonaţi vor strica reputaţia României.
7. (C) Ambasadorul i-a arătat premirului un document despre condiţiile îngrozitoare dintr-o maternitate aflată în afara Bucureştiului. Ambasadorul a spus că acesta este un document intern, dar informaţiile din mai multe surse arată că aceste condiţii raportate în document nu constituie un fapt anormal. El a accentuat că guvernul Statelor Unite crede că adopţiile internaţionale (ICA) ar trebui să fie una dintre soluţiile la această problemă şi că Guvernul României ar trebui să ia în considerare să eliminarea acestei interdicţii.
8. (U) Tăriceanu a răspuns că este „foarte dezamăgit” de ceea ce a spus ambasadorul. În timp ce „faptele ar putea fi reale, însă nu se poate face o generalizare” în legătură cu situaţia copiilor abandonaţi din România î urma unui singur raport. El a cerut detalii despre instituţia care a lansat acest raport ca să investigheze dacă cei care conduc instituţia şi-au făcut treaba bine sau nu.
9. (U) Premierul s-a plans că „toată această campanie legată de copiii instituţionalizaţi şi abandonaţi este legată de un singur aspect: reînceperea adopţiilor internaţionale”. Comisia Europeană a susţinut decizia Guvernului României de a impune această interdicţie, a subliniat el, ca fiind conformă cu ceea ce se aşteptă de la un viitor membru UE. Premierul a insistat asupra faptului că Bruxellesul se opune oricărei schimbări a legii. România a fost considerată un model în regiune pentru legislaţia privind adopţiile. El nu a dorit să „dea nici o speranţă” în legătură cu o posibilă amendare a legii. Nici un alt stat al UE nu permite adopţiile internaţionale, a spus el. Tăriceanu a precizat că a discutat această chestiune şi cu preşedintele Traian Băsescu şi că cei doi au aceeaşi părere pe această temă.
10. (U) În legătură cu cazurile nerezolvate, premierul a spus că i-a cerut Oficiului Român pentru Adopţii un raport cu o evaluare a fiecărei petiţii. Nici unul nu îndeplineşte criteriile pentru a se putea realiza adopţiile în conformitate cu legea în vigoare.
11. (U) Tăriceanu a declarat că High Level Group for Romanian Children (n.r. Grupul la nivel înalt pentru copiii din România) va demara o investigaţie despre instituţiile de protecţia copilului şi că Guvernul Statelor Unite sau organizaţiile neguvernamentale sunt binevenite să participe. (Notă: Tăriceanu este vicepreşedintele Grupului alături de baroneasa Emma Nicholson. Sfârşitul notei.) Statisticile Guvernului României au indicat că România nu are nici o problemă în gestionarea numărului de copii abandonaţi instituţionalizaţi. majoritate au fost reintegraţi în familiile lor. Potrivit premierului, cifra de nouă mii de copii abandonaţi annual, publicată de UNICEF în 2005, este „complet falsă”.
12. (SBU) După ce a aruncat o privire prin documentul pe care i l-a dat ambasadorul despre o instituţie română, premierul a respins ideea că vizitatorii erau rugaţi nu ridice copii din leagăne ca să nu plângă necontrolat. „Şi fiul meu ar fi plans după ce ar fi fost pus jos”, a spus el. Consulul General a specificat că raportul arăta de fapt că acelor copii li se interzicea orice contact cu alte persoane. Premierul a spus că se îndoieşte de această posibilitate, dar a spus că este treaba experţilor. Tăriceanu a spus că va ruga Oficiul Român pentru Adopţii să lucreze cu noi pe această problemă.
13. (U) Consulul General a explicat că cele două documente la care face referire adesea Oficiul Român pentru Adopţii, Convenţia ONU referitoare la drepturile copiilor şi Convenţia Internaţională de la Haga, ambele consideră adopţiile internaţionale ca fiind legale şi care ar fi de preferat în locul unor măsuri temporare pe termen lung luate în ţara natală a copilului, cum ar fi instituţionalizarea sau menţinerea în centrele de plasament. Ambasadorul a încheiat discuţia repetând că Guvernul Statelor Unite crede că este nevoie de adopţiile internaţionale pentru a răspunde nevoilor orfanilor şi copiilor abandonaţi, iar cazurile nerezolvate de adopţii nu sunt decât o parte a acestei probleme.
COMENTARIU
14. (C) Tăriceanu încearcă să pună relaţia noastră economică pe nişte baze mai solide, iar făcând acest lucru vrea să întărească poziţia de partener valoros al Statelor Unite al României. Oferta sa de a vizita şantierul Bechtel împreună cu ambasadorul este o schimbare binevenită în atitudinea sa faţă de proiect. El ar putea fi influenţat, într-o oarecare măsură, de dorinţa de a îmbunătăţi poziţia politică, în condiţiile în care trebuie să facă faţă criticilor tot mai mari venite din partea preşedintelui Băsescu şi a opoziţiei în legătură cu performanţele guvernului pe care îl conduce. Ştim de la echipa lui Tăriceanu că premierul este interesat să viziteze Statele Unite, dar atât ambasadorul român de la Washington cât şi noi i-am spus că lipsa unor schimbări în ceea ce priveşte adopţiile reprezintă o problemă majoră. Premierul a fost evident dezamăgit că efortul pe care l-a depus, prin scrisoarea din ziua precedentă, pentru a găsi o modalitate de a depăşi problemele legate de chestiunea adopţiilor, a fost inutil.
De fapt, Tăriceanu nu a dat nici un semn că şi-ar putea schimba poziţia, iar abordarea noastră va trebui să ia în calcul şi această opoziţie neclintită pentru a putea schimba politica dură a României în privinţa adopţiilor. Sfârşitul comentariului.
TAUBMAN
