Olandezul Jan Marinus Wiersma, vicepresedintele grupului socialist din Parlamentul European, a declarat luni, intr-un interviu pentru NewsIn, ca UE continua sa se confrunte cu un fenomen persistent al coruptiei in Romania si Bulgaria, datorat in parte lipsei de vointa politica pentru reforma.
Wiersma a urmarit indeaproape evolutia Romaniei inainte de aderare, iar in prezent considera ca UE trebuie sa intervina impotriva coruptiei din Romania, pentru ca altfel isi va vedea lezate propriile interese. Socialistul european "a auzit", de pilda, ca licitatiile publice pentru fonduri europene se fac tot pe criteriul "esti prieten cu mine". Partidelor le reproseaza lipsa unui cod de conduita, politicienilor lipsa vointei de a reforma sistemul politic si de a lupta impotriva coruptiei, iar clasei politice in general lipsa unor programe politice reale.
Wiersma critica, pe de alta parte, si mass-media din Romania, televiziunile, care reprezinta interese politice si produc "stiri despre nimic, despre cum se cearta politicienii".
In asteptarea raportului interimar al Comisiei Europene privind evaluarea sistemului justitiei din Romania, Wiersma este sigur ca documentul se va opri si asupra cazurilor de mare coruptie care nu au primit inca niciun fel de rezolvare. Nu doar sistemul trebuie sa fie evaluat daca are sau nu premisele unei functionari corecte, ci si daca exista condamnari, spune Wiersma. Romania nu stie sa beneficieze de statutul de membru si de fondurile care ii stau la dispozitie, in opinia vicepresedintelui grupului socialist.
In concluzie, politicianul olandez si-a revizuit previziunile – Romaniei ii mai trebuie 25 de ani, nu zece cum credea pana acum, pentru a eradica fenomenul coruptiei si a se alinia la standarde cu adevarat europene.
Comisia Europeana urmeaza sa publice raportul privind reforma justitiei si lupta anticoruptie din Romania si Bulgaria. Cat de importante mai sunt aceste chestiuni aici, la Bruxelles, acum, dupa aderare?
J.M.Wiersma: Nu e o coincidenta ca in domeniul justitiei am introdus mecanisme aditionale pentru Romania si Bulgaria, dupa aderarea lor la UE. Asta pentru ca am invatat din aderarile precedente, unde au existat probleme cu implementarea reformelor. Inca ne confruntam cu acest fenomen persistent al coruptiei, care pana l urma lucreaza impotriva intereselor Uniunii Europene. Cred ca prin faptul ca vom continua sa lucram cu ambele tari vom reusi sa inducem o cultura a anticoruptiei. Nu e suficien sa ai regulile formale, procurorii, departamentele care combat coruptia, daca inca persista aceeasi mentalitate. De exemplu, aud ca licitatiile publice pentru fonduri europene se fac tot pe criteriul ca 'esti prieten cu mine'. Formal, licitatia poate fi in regula, dar ea nu e in spiritu procedurii de licitatie publica, ci e un act de coruptie. Iar daca justitia nu este cu adevarat independenta, acest lucru se reflecta si in alte parti ale societatii.
La ce alte parti va referiti?
J.M. Wiersma: Sunt ingrijorat cu privire la unele parti ale mass-media, consider ca prea multe televiziuni reprezinta interese politice si creeaza propriile stiri adesea despre nimic, despre cum se cearta politicienii, dar nu despre chestiunile cu adevarat importante pentru cetateni. Ceea ce noi sprijinim este tocmai dezvoltarea unei culturi generale in acest sens. Vinerea aceasta avem o conferinta la Viena despre independenta justitiei si lupta impotriva coruptiei, cu invitati din toate statele membre si cu experti. Vorbesc despre coduri de conduita pentru partide, despre conflicte de interese. Sa va dau un exemplu. Daca eu detin actiuni intr-un trust media si in Parlament se voteaza un proiect de lege care va afecta direct trustul meu media, eu ma voi ridica si voi spune presedintelui Parlamentului ca nu votez, deoarece ma aflu intr-un conflict de interese. Aceste lucruri sunt foarte importante, chiar daca sunt marunte. Este vorba despre cum sunt organizate partidele, despre felul cum vorbesc politicienii unii cu altii – sunt toate chestiuni care tin de calitatea democratiei. Oamenii trebuie sa poata avea incredere in judecatori. Procurorii trebuie sa fie independenti. Trebuie sa existe un sistem transparent de lupta impotriva coruptiei. Politicienii trebuie sa devina ei insisi transparenti. Toate acestea deoarece coruptia submineaza democratia. Cei cu bani obtin ce vor, cei fara bani nu reusesc sa obtina ceea ce li se cuvine de drept. Iar intreaga idee de justitie este complet subminata in mintea oamenilor. Daca politicienii sunt corupti, atunci omul de rand spune – pai daca ei pot, inseama ca si eu pot sa fiu corupt.
Dosare de coruptie la nivel inalt exista, dar nici unul nu a ajuns sa se judece pe fond in instanta. Toate au fost suspendate pe motiv ca legea pe care o urmau procurorii ar fi fost neconstitutionala si au fost apoi returnate DNA pentru refacerea probatoriului.
J.M.Wirsma: Nu pot prezice ce va contine raportul, dar cu siguranta Comisia Europeana a monitorizat numarul cazurilor de mare coruptie care dureaza deja de o buna bucata de vreme – Nastase e celebru in Romania – si asupra carora nicio instanta nu a ajuns inca la vreo concluzie. Asteptam raportul, dar Comisi trebuie sa comenteze daca sistemul din cele doua tari functioneaza in baza unor norme corecte si daca persoanele corupte sunt intr-adevar puse sub acuzare si condamnate. Or, deja aceste cazuri se lungesc de ani de zile si nu se intampla nimic. Nu doar sistemul trebuie sa fie evaluat daca are sau nu premisele unei
functionari corecte, ci si daca exista condamnari. Rusia a fost o tara democratica, dar nu o democratie. Multe tari au constitutii democratice si alegeri, dar nu sunt democratii. Asa ca putem avea un set de reguli perfecte dar daca nu sunt aplicate, la ce folos.
Isi poate permite Uniunea Europeana sa inchida ochii la o democratie mimata intr-un stat membru?
J.M. Wirsma: Nu spun asta. Cred ca in Romania si Bulgaria exista bazele democratiei, exista alternanta la putere, presedinti de o culoare si guverne de alta. Problema e lipsa unor programe politice reale. La noi in Olanda, cand candidezi, vii cu propuneri pe care te angajezi sa le indeplinesti macar in proportie de 50%, daca intri intr-un guvern de coalitie, caci electoratul intelege ca trebuie sa faci compromisuri. Dar aici multa vreme agenda a fost aderarea la UE si NATO, reforme economice, reducerea deficitului – aceasta ramane in continuare valabila. Iar acum vedem ca Romania nu stie inca sa beneficieze de statutul de membru, de fondurile UE ce-i stau la dispozitie.
Cand diplomatii occidentali au criticat amendamentele la Codul de procedura penala, raspunsul a fost ca Romania este un stat suveran si ca nu au de ce sa se amestece in treburile interne. Cum priviti acest gen de reactie?
J.M.Wiersma: E simplu: daca esti stat membru al UE, nu mai esti un stat suveran. Romania a adoptat legislatia europeana si multe din interesele Romaniei sunt acum reprezentate de Bruxelles. Fie ca e votul majoritar in Consiliu, fie ca e vorba de competentele Comisiei Europene sau ale Parlamentului, multe din atributele de stat suveran au fost cedate in momentul in care ati devenit stat membru. Si veti ceda si mai multe odata ce veti ratifica Tratatul de la Lisabona. Cred ca e bine pentru Romania. Ramaneti un stat independent, nu asta e problema. Dar sa nu va imaginati ca prin suveranitate puteti avea la nesfarsit un nivel scazut al sistemului judiciar si un nivel crescut al coruptiei – nici vorba, nu va merge! Asa ca disciplina impusa de Bruxelles va fi binevenita, daca clasa politica din Romania nu e interesata de modernizarea tarii, ci doar de beneficiile personale.
Dar cat le mai intereseaza si cat pot interveni celalalte state membre cand clasa politica romaneasca nu asculta de nici un semnal?
J.M.Wiersma: Putem interveni in baza Tratatului de aderare si a promisiunilor asumate de Romania si Bulgaria la aderare. Desigur ca exista retinere in a interveni in treburile interne ale unei tari, dar daca am permite existenta la scara larga a coruptiei din Romania, la un moment dat acest lucru va afecta interesele europene. Imediat am avea atunci o reactie in Olanda – oamenii il vor intreba pe ministrul de externe ce face in acest sens. Deja sunt atatea articole negative despre Romania in presa europeana – si nu cred ca romanii isi doresc sa fie cetateni europeni de mana a doua doar pentru ca politicienii nu doresc sa reformeze sistemul politic sau sa lupte eficient impotriva coruptiei. Oricum e clar ca odata cu cresterea standardelor de trai va scadea si fenomenul coruptiei. Obisnuiam sa spun ca dureaza 10 ani, dar acum sunt mult mai realist – va dura 25 de ani, o intreaga generatie. Aveti insa noroc. UE nu a asteptat 25 de ani pentru a primi Romania in UE. Ar fi fost o prostie. Eforturile pe car Romania mai trebuie sa le faca sunt acum in cadrul unei familii europene de state democratice si cred ca e o garantie importanta pentru tara dvs. Cred ca orice tara este mult mai avantajata ca membru al Uniunii Europene decat in afara ei.
